Prof. Dr. María Begoña Fernández Cabaleiro va interveni cu o prelegere despre arta contemporană, intitulată "Pictură şi Sculptură: Spaţiu şi Volum". María Begoña Fernández Cabaleiro este Doctor în Istoria Artei, cu specializarea în Artă şi Gândire Contemporană, precum şi critic de artă, membră a Asociaţiei Criticilor de Artă din Spania (AECA), autoarea a numeroase studii publicate în revistele de specialitate din Spania, şi membră a Comitetului Spaniol de Istorie a Artei (CEHA).
Horia Barna, directorul Institutului Cultural Român din Madrid, va face o prezentare însoţită de proiecţii semnificative, intitulată "Cosmogonia lui Brâncuşi".
Acesta este primul din cele patru evenimente culturale similare organizate lunar de ICR Madrid pentru omagierea marilor personalităţi româneşti Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade, Eugen Ionesco şi Emil Cioran, care vor cuprinde expoziţii de pictură de Romeo Niram, vernisajele fiind completate de conferinţe şi prezentări dedicate acestor mari creatori.
Romeo Niram s-a născut în 1974 şi a studiat pictura la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. A avut expoziţii personale în România, Turcia, Germania, Portugalia şi Spania. Dintre opere ale sale mai importante le menţionăm pe cele din seria "Eseu despre Luciditate" (2006) şi din ciclul "Brâncuşi: E=mc2" (2007). Acest din urma ciclu reprezinta o apropiere îndrăzneaţă intre Constantin Brâncuşi şi Albert Einstein, facută de Romeo Niram pe pânzele sale ce vor fi expuse la ICR Madrid. In eseul Lecţia lui Einstein, criticul de artă Dan Caragea explică:
„... Astfel, prin sinteza miturilor, a ştiinţelor milenare şi a celor mai apropiate de noi, prin fulguranta sa intuiţie artistică, Brâncuşi „ridică" străvechea geometrie (păstrată pe covoarele ţărăneşti, de pildă) la puritatea geometriei riemanniene, „descoperind", avant la datte, întâia formă a Universului (Începutul Lumii e din 1916, dar e presimţit formal mult mai devreme). Iată cum, pentru Niram, ovoidul, Oul, devine chintesenţa formală a micro şi macrocosmosului.
Căci dacă timpul îşi păstrează infinitatea, ne spune Einstein, spaţiul tinde să se închidă, deşi nu are limite. Astfel, ecuaţiile sale admit o structură metrică în care spaţiul e hipersferic, pozitiv, închis, în timp ce timpul rămâne deschis, neafectând curbura spaţiului. În Universul lui Einstein, materia se află, la scară colosală, statistic, în repaos. Cosmogonia lui Brâncuşi nu pare să o dezmintă.
Brâncuşi «a reuşit să facă posibilă desfiinţarea contradicţiei ce părea insolubilă, dintre extindere spaţială şi gândire» (V. G. Paleolog). Or, demonstrează plastic Niram, aceasta este şi tulburătoarea lecţie a fizicii lui Einstein."
Pe lângă activitatea artistică, Romeo Niram este implicat în mai multe proiecte culturale de promovare a valorilor româneşti şi de crearea de legături artistice şi culturale între România, Israel, Spania şi Portugalia. Este fundatorul a trei publicaţii de cultura românească, printre care revista de arte frumoase "Niram Art" care a primit Premiul Mişcării de Artă Contemporană din Portugalia pentru cea mai buna publicaţie de artă, în iulie 2007.
