Vernisaj: Sâmbătă, 01.03.2025, orele 18:30-21:00
Loc: [Ceci n’est pas une] Gallery – spațiul de artă al RKI Berlin, Reinhardtstr. 14, 10117 Berlin
Durată: 01.03.-04.05.2025
Program de vizitare: Lu-Vi:14:00-19:00
Program special:
Duminică, 02.03.2025, 14:00-19:00 (Tur EMOP)
Sâmbătă, 08.03.2025, 14:00-16:30 (Tur EMOP)
Sâmbătă, 15.03.2025, 14:00-16:30 (Tur EMOP)
Sâmbătă, 22.03.2025, 14:00-16:30 (Tur EMOP)
Sâmbătă, 29.03.2025, 14:00-16:30 (Tur EMOP)
Sâmbătă, 03.05.2025, 14:00-19:00
Duminică, 04.05.2025, 14:00-20:30
Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu“ din Berlin se bucură să participe la cea de-a 11-a ediție a EMOP Berlin – European Month of Photography 2025, cu proiectul de fotografie și video „Imago Mundi. Of Margins and Other Heroes” (Imago Mundi. Despre margini și alți eroi) al artistului Nicu Ilfoveanu. Expoziția este organizată în colaborare cu Asociația Galeria Artep și Kulturprojekte Berlin și se va desfășura în spațiul de artă al ICR Berlin – [Ceci n’est pas une] Gallery – între 01.03.-04.05.2025.
De la fotografie-obiect la imagine luminoasă, proiecție dinamică și carte de artist, expoziția prezintă o selecție inedită de lucrări ce acoperă̆ o multitudine de posibilități ale mediului fotografic. O parte din lucrări sunt prezentate publicului pentru prima oară și au fost realizate de artist special pentru acest context.
În completarea expoziției va avea loc, în cursul lunii martie și aprilie, o serie de trei evenimente conexe, concepute pentru a lărgi discuția despre practica artistului dincolo de limitele expoziției. Calendarul acestora poate fi consultat mai jos.
IMAGO MUNDI. Of Margins and Other Heroes
Prin opera sa fotografică, Nicu Ilfoveanu a construit un atlas personal de imagini, în permanentă expansiune. Excentric și totodată subtil, acesta surprinde estetica vieții cotidiene din România contemporană. Proiectul „Imago Mundi. Of Margins and Other Heroes” împletește pitorescul cu lumea încărcată de mituri din universul bâlciurilor românești, creând o meta-narațiune documentară bogată, concentrată pe iconografii și geografii care se nasc strict la periferii: la marginile orașelor și ale conștiinței colective, și la frontierele civilizației moderne, așa cum o cunoaștem. În acest spațiu încărcat simbolic și afectiv, artistul aduce în prim-plan o întrebare esențială: „Ce constituie centrul lumii”?
***
Constructul expozițional aruncă lumină asupra unor proiecte distincte pe care artistul le urmărește și revizitează cu acribie în interiorul practicii sale, și care — împreună — dau corp unor preocupări fundamentale ce țin de alegerea motivului, de poziționarea autorului în relația cu acesta dar și de o metodologie care privilegiază o înțelegere nuanțată a funcției fotografiei în contemporaneitate. Printr-o privire progresivă ce avansează de la multiplicitate (ori depărtare) la singularitate (apropiere), ochiul fotografic ne confruntă cu un mozaic social bazat pe descoperiri de situații și cutume reminiscente altor timpuri, prin care atât comunitatea (simțul de apartenență) cât și diferența constitutivă a celuilalt (individualitatea) sunt evidențiate și respectate.
Selecția de imagini evocatoare din seria „Bâlci” (2011 ~ ) surprinde ritmul vibrant al târgurilor rurale, prezentându-le ca hărți temporare ale schimbului social și legăturilor comunitare. De-a lungul anilor, Nicu Ilfoveanu a făcut repetate expediții în orașele din sudul României pentru a se imersa în fenomenul bâlciurilor – aceste noduri energetice ce perturbă pentru o fracțiune în timp ordinea lumii. Rezultatul analizei vizuale este atât un omagiu adus „mulțimilor”, cât și un flux aproape inepuizabil de detalii efemere, atitudini inconștiente și gesturi involuntare.
În corelație cu acestea se juxtapune imaginea captivantă a lui „Valerică”, un personaj care are un statut aparte în opera artistului. Prin portrete dedicate și montaje de imagini suprapuse, artistul evocă grandoarea reprezentărilor eroice și contextualizează subiectul privirii în cadrul unor discursuri artistice mai ample. Pe o carte poștală de la Musée des Beaux-Arts din Tournai, Nicu Ilfoveanu notează: „Looking back, thinking further” – o abordare ce îi permite să își plaseze propriile personaje între Botticelli sau Tițian, cu aceeași nonșalanță cu care alătură vernacularul și culturalul în practica sa. Prin imaginile „cumulative” astfel produse, artistul trasează paralele surprinzătoare între figuri iconice din istoria artelor și eroii săi locali, oferind o nouă lectură sensibilă asupra puterii imaginii de a descrie realitatea și a conferi noi straturi de semnificație în contexte fără aparentă conexiune.
Cu „Imago Mundi” ne aflăm în fața oglinzii unei lumi încă incomplet documentate, a cărei viață ascunsă este revendicată de artist, în încercarea de a redefini înțelegerile dominante despre timp, spațiu și identitate și a crea o punte de legătură în binomul centru-periferie.
***
Ca un artist care se apleacă̆ în egală măsură̆ asupra palierului socio-documentar, cât și asupra aspectelor de teoria și estetica imaginii, Nicu Ilfoveanu își alcătuiește propriul său „muzeu imaginar”. Păstrând vie fascinația pentru modelele marcante din istoria vizualității, artistul le readuce în prezent fără a le știrbi din prospețime.
În cazul lui Nicu Ilfoveanu, memoria culturală, privită ca un instrument analitic și conceptual de producție vizuală, relevă, dincolo de orice, puncte de contact — neașteptate și totodată profunde — cu ipostaze din tradițiile vizualității proprii spațiului european. Acest aspect al continuității și rupturilor culturale este ceea ce devine în „Imago Mundi” un centru de interes: est și vest, centru și periferie, marile narative și micile istorii se contopesc iconologic într-un univers psihologic, estetic și social ce conturează o stranie arheologie a prezentului. Recognoscibilă și totuși profund atipică, aceasta redesenează harta lumii, plasând marginalul ascuns privirii comune în centrul său.
Întrebarea lansată de ediția Festivalului EMOP Berlin 2025 — „what stands between us” /ce stă între noi— ia, astfel, forma unei narațiuni identitare la Nicu Ilfoveanu; o temă pe care artistul o adresează chiar și fotografiei înseși.
Nicu ILFOVEANU activează în domeniul imaginii fotografice și filmice, precum și cel al publicațiilor de artă, fiind creditat cu o poziție specială în cadrul fotografiei românești contemporane. A absolvit Universitatea Națională de Arte din București, unde în prezent predă. Lucrările sale sunt caracterizate de jocul neașteptat și imprevizibil dintre personal și documentar, dintre sublim și trivial, dintre evident și ascuns. Activitatea sa recentă include expoziții individuale la SwitchLab (NIL NOVI SUB SOLE, 2024), Galeria Posibilă, (Cercuri, 2024 și Tipizate, 2022), Galería Mecànic, Barcelona (Electro+, 2018), Mois de la Photo du Grand, Paris 2017 (Valerica Bienheureux), Uqbar Project Space, Berlin (Series. Multiples, Realisms, 2014); Arsenal Gallery, Poznan (The Mistaken Present Tense, 2013) și expoziții de grup: Table et tableau, Arsmonitor (2024); Purity Is Not An Option, Galeria Posibilă, (2024); The Colour of Sound, MARe, București (2023), Sedimente. Imaginea-materie, Salonul de proiecte, București (2023), The Poetics of Politics, Harlan Levey, Bruxelles (2023), Ways of Recalling, SwitchLab București (2022), Crossing the Same Circumstances, Kommunale Galerie Berlin (2021), Enchanting Views, CIVA, Bruxelles (2020), Mesuras, Cerezales Antonino y Cinia Foundation, Leon (2019), Looking Back, Thinking Further, Musee de Beaux Arts, Tournai (2019), Uzina de fapte și alte povești (nemărturisite), Salonul de proiecte, Bucharest (2016); Vision of a Nation, Fotogalleriet Oslo (2014).
Expoziția face parte seria de proiecte ale Festivalului de Fotografie EMOP Berlin 2025- Luna europeană a fotografiei.
Proiectul „Imago Mundi” este organizat de ICR Berlin alături de Asociația Galeria Artepși co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, ca parte din proiectul în două părți: „IMATERIAL sau despre materia lumilor fotografiate”.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Programul evenimentelor conexe
#1: 7 martie, 18:30-19:30
Curatorial talk: Ruxandra Demetrescu
Ca parte a expoziției Imago Mundi. Of Margins and Other Heroes, istoricul de artă Ruxandra Demetrescu va susține o prelegere despre practica artistului Nicu Ilfoveanu. Ruxandra Demetrescu va discuta demersul acestuia în contextul fotografiei contemporane, abordând, de asemenea, întrebări mai ample privind producția și recepția imaginii într-un peisaj vizual în continuă evoluție.
Prelegerea va avea loc în limba germană în cadrul spațiului expozițional.
Ruxandra Demetrescu (n. 1954) este istoric de artă și profesor în teoria și istoria artei la Departamentul de Studii Doctorale al Universității Naționale de Arte din București, unde predă teoria artei, studii muzeale și artă românească modernă. A fost Rector al Universității Naționale de Arte din București (2006–2012) și prima Directoare a Institutului Cultural Român din Berlin (1999–2003).
Cercetările sale se concentrează pe istoria teoriilor de artă în lumea germanofonă (Konrad Fiedler, Alois Riegl, Aby Warburg, Walter Benjamin) și modernitatea artistică interbelică românească. În toamna anului 2012, a deținut catedra Arnheim la Universitatea Humboldt din Berlin.
A coordonat proiecte de cercetare și a curatoriat expoziții personale ale unor artiști români contemporani, printre care Victoria Zidaru, Marilena Preda-Sânc, Dana Constantin, Cătălin Bălescu, Petru Lucaci, Nicolae Moldovan și Dacian Andoni. A publicat, de asemenea, numeroase texte în cataloagele expoziționale ale artiștilor vizuali români contemporani.
#2: 28 martie, 18:30-19:45
Proiecție de film și discuție cu artistul Andreas Bolm
Pentru al doilea eveniment din programul colateral al expoziției Imago Mundi. Of Margins and Other Heroes, regizorul, artistul și inginerul de sunet Andreas Bolm răspunde invitației de a prezenta două scurtmetraje în cadrul expoziției. Proiecția va include propriul său scurtmetraj –Jaba (37', 2006) – și Ńeale Azbuirătoare (24’, 2022), un scurtmetraj în regia Alexandrei Gulea, cu sunet de Andreas Bolm și imagine semnată de Nicu Ilfoveanu.
Abordând aspecte precum marginalizarea, dezrădăcinarea și construcția identitară, aceste lucrări îmbogățesc discuția despre temele centrale ale expoziției, dând voce individualităților ale căror realități de viață sunt adesea trecute cu vederea. În același timp, evenimentul oferă un spațiu pentru a reflecta asupra dinamicii și valorii abordărilor colaborative în procesele de creație artistică, extinzând perspectiva expoziției pentru a considera modul în care auctorialitatea colectivă influențează expresia artistică.
Discuțiile ce vor urma proiecției de filme vor avea loc în limba engleză.
Mulțumirile noastre speciale merg către Alexandra Gulea și Andreas Bolm pentru permisiunea de a difuza filmele în cadrul expoziției.
Andreas Bolm este un cineast și artist care activează în prezent între Germania și Ungaria. După ce a lucrat ca muzician și inginer de sunet în Manchester, Marea Britanie, a început să experimenteze cu fotografie și video. A studiat film la FAMU în Praga și la departamentul de film documentar al Universității de Televiziune și Film din München.
Lucrările sale explorează granița subtilă dintre documentar și ficțiune. Filmele lui au fost prezentate la festivaluri internaționale de prestigiu. Jaba (2006) a fost inclus în selecția Cinéfondation a Festivalului de la Cannes și a câștigat premiul pentru cel mai bun documentar la Festivalul Zinebi. În 2009, a participat la renumita rezidență Cinéfondation a Festivalului de la Cannes, unde a dezvoltat primul său lungmetraj, The Revenants (2013), care a avut premiera la Berlinale și la MoMA New York.
Pe lângă propriile sale proiecte, colaborează ca director de imagine, editor și inginer de sunet cu mai mulți artiști, printre care artista franceză Noëlle Pujols și regizoarea română Alexandra Gulea. Din 2020, colaborează cu coregrafa maghiară Boglárka Börcsök la proiecte video și de performance apreciate la nivel internațional.
#3: 04 mai, 18:30-19:45
În dialog: Diana Păun & Andrei Gavrilița
Cu prilejul finisajului expoziției Imago Mundi. Of Margins and Other Heroes, Institutul Cultural Român din Berlin și Asociația Galeria Artep invită publicul la o seară dedicată noii generații de artiștidin sfera fotografiei românești.
Diana Păun (Berlin) și Andrei Gavrilița (București) își vor prezenta parcursul artistic, reflectând asupra modului în care relația cu mentorul lor, artistul Nicu Ilfoveanu, le-a modelat înțelegerea despre fotografie și propria abordare în lucrul cu imaginea fotografică.
Dialogul va explora interese comune legate de fotografie ca formă de arhivare și reflecție asupra lumii, precum și întrebări privind materialitatea imaginii și estetica imperfecțiunii ca resursă creativă.
Prezentările și discuțiile vor avea loc în limba engleză. Marcând ultima zi a expoziției Imago Mundi, spațiul expozițional va rămâne deschis spre vizitare până la ora 20:30.
Diana-Elena Păun (n. 1995, România) a absolvit studiile de licență și masterat în Fotografie și Imagine Dinamică la Universitatea Națională de Arte din București și și-a completat formarea cu o bursă în cadrul Kunstuniversität Linz, Austria. Lucrează cu fotografie și instalații cu obiecte site-specific pentru a crea noi medii în jurul fotografiei în spațiu. Diana se inspiră din experiențele sale zilnice ca membru al societății, din interrelaționarea umană, precum și din relația dintre oameni și natură. Este interesată de subiecte precum societatea, antropologia sinelui, amintirile colective și istoriile alternative emergente.
Andrei Gavrilița (n. 2001, Republica Moldova) este un artist vizual care folosește fotografia. Practica sa este formată din proiecte conceptuale și documentare pe termen lung. În fotografia sa documentară, el examinează teme precum subdezvoltarea infrastructurală, neglijența față de mediu și inegalitatea economică din peisajul urban românesc. Lucrările sale conceptuale chestionează fotografia digitală și reprezentarea într-un context post-fotografic și explorează subiecte precum publicitatea, lumile virtuale și ecranul digital.