În cadrul expoziţiei on-line «Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Spaţiul românesc în cartografia secolelor XVI–XVIII / Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Le terre romene nella cartografia storica a stampa del Cinque–Settecento», responsabil de proiect: Cristian Luca, au fost expuse pe pagina Facebook şi pe contul oficial de Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia două hărţi din secolul al XVII-lea, realizări reprezentative ale şcolii cartografice germane:
1. Johann Baptist Homann (1664–1724), Fluviorum in Europa principis Danubii cum adiacentibus Regnis nec non totius Graeciae et Archipelagi novissima Tabula authore Johannis Baptista Homanno, Nürnberg, 1720, 47x55 cm, gravură, colorată manual în epocă, colecţie privată;
2. Tobias Conrad Lotter (1717–1777), Carte géographique représentant la Mer Méditerranée ou la seconde partie du Théâtre de la Guerre entre les Russes et les Turcs, c’est à dire les Roiaumes, les États, les Provinces et les diverses Isles situées dans la dite Mer, avec la Mer Noire ou Pont Euxine et une partie de la Province Géorgie en Asia, Augsburg, 1770, 53x130 cm, gravură, colorată manual în epocă, Colecţia cartografică a Bibliotecii Universităţii din Helsinki.
Sunt două hărţi reprezentative pentru producţia cartografică a şcolii geografice şi cartografice germane din principalele centre tipografice ale Imperiului: Nürnberg şi Augsburg. Johannis Baptista Homann este considerat, alături de Matthäus Seutter, cel mai important şi mai prolific cartograf german din secolul al XVII-lea. Harta arealului dunărean şi balcanic a lui Homann nu are acurateţe topografică şi este succintă în privinţa redării toponimiei şi hidronimiei, dar individualizează corect Ţara Românească şi Moldova ca Principate autonome vasale Imperiului Otoman, fiecare în graniţele naturale, însă eronat delimitate, în vreme ce Transilvania este înfăţişată ca o provincie a Imperiului Habsburgic. Harta bazinului mediteranean, inclusiv a celui pontic, a cartografului Tobias Conrad Lotter este o elaborare actualizată a hărţii realizate anterior de socrul acestuia, Matthäus Seutter, marele rival pe plan profesional al lui Johannis Baptista Homann. Importanţa acestei hărţi a Mediteranei pentru istoria spaţiului românesc este dată de reprezentarea Principatelor Dunărene ca parte integrantă a Creştinătăţii, aflată în conflict cu Imperiul Otoman, iar a Transilvaniei ca unitate administrativ–teritorială distinctă în cadrul Ungariei habsburgice. Este o operă de artă, iar în subsidiar un manifest politic, desigur fără acurateţe topografică, în care Principatele Române sunt delimitate de-a lungul cursului inferior al Dunării; Ţara Românească şi Moldova sunt redate în aceiaşi culoare, teritoriul acestora fiind dispus inexact la scara utilizată, toponimele şi hidronimele fiind puţin numeroase, urmarea firească atât a întinderii geografice a hărţii, cât şi a varietăţii surselor folosite şi compilate, deci şi a impreciziilor preluate de la un autor la altul, ca şi a absenţei ridicărilor topografice, ce nu era încă utilizate în perioada în care au fost elaborate cele două hărţi expuse în expoziţia on-line. Consistentele fişe biografice şi descriptive, care însoţesc imaginile hărţilor expuse on-line, sunt redactate de responsabilul de proiect, pe temeiul cunoaşterii bibliografiei de specialitate şi a competenţelor în expertizarea tehnico–ştiinţifică a izvoarelor istorice cartografice şi documentare din secolele XVI–XVIII.
