Cum erau văzute teritorii românești de cartografi ai Occidentului în secolele XVI–XVIII

Cum erau vazute teritorii romanesti de cartografi ai Occidentului in secolele XVI-XVIII Cum erau vazute teritorii romanesti de cartografi ai Occidentului in secolele XVI-XVIII Cum erau vazute teritorii romanesti de cartografi ai Occidentului in secolele XVI-XVIII

«Monumenta Cartographica DacoromaniaeSpaţiul românesc în cartografia secolelor XVIXVIII /Monumenta Cartographica DacoromaniaeLeterre romene nella cartografia storica a stampa del CinqueSettecento», proiect desfășurat în perioada 15 iunie – 15 septembrie 2020 pe pagina Facebook şi pe contul Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, prezintă imaginea spaţiului românesc în cartografia istorică prin câte două hărţi încărcate săptămânal pe reţelele de socializare. Imaginile vor fi însoţite de detalii privind autorul, cât şi contextul publicării şi al circulaţiei lor în epocă.

Hărţile istorice cu valoare documentară au şi calitate estetică, fiind executate prin tehnica plăcilor de cupru gravate, tipărite pe hârtie, colorate manual în epocă, cartuşul acestora fiind bogat decorat cu scene mitologice sau belice. Hărţile înfăţişează, aşa cum erau cunoscute cartografilor şi gravorilor din Europa occidentală, teritoriile Ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei, fie distinct reprezentate, fie ca parte a unui areal mai vast, care cuprindea Ungaria, Balcanii, Imperiul Otoman, cursul inferior al Dunării sau bazinul pontic.

Spaţiul românesc a fost reprezentat în realizările tuturor cartografilor europeni: cei din Ţările de Jos (Abramo Ortelio, Gerardo Mercatore, Jodocus Hondius, Henricus Hondius, Willem Blaeu, Joan Blaeu, Johannes Janssonius, Claes Janszoon Visscher, Nicolaes Visscher I, Nicolaes Visscher II, Frederik de Wit, Carel Allard, Cornelis Danckerts, Justus Danckerts, Johannes Covens, Cornelis Mortier, Gerard Valck, Peter Schenk, Johann van der Bruggen, Joachim Ottens, Renier Ottens, Joshua Ottens), cartografii francezi (Nicolas Sanson, Nicolas de Fer, Pierre Duval, Alexis–Hubert Jaillot, Guillaume Delisle, Robert Janvier, Robert de Vaugondy, Didier Robert de Vaugondy, Rigobert Bonne, Charles–François Delamarche), germani şi austrieci (Matthaeus Seutter, Johann Baptist Homann, Tobias Conrad Lotter, Franz Anton Schraembl, Franz Ludwig Güssefeld,Franz Johann Joseph von Reilly),(Homann, Schraembl, von Reilly, Güssefeld) şi italieni (Giacomo Gastaldi, Giacomo Cantelli, Vincenzo Maria Coronelli, Vincenzo Pazzini Carli, Giovanni Antonio Rizzi Zannoni, Antonio Zatta, Bartolomeo Borghi). Spaţiul românesc a fost perceput şi ilustrat pe temeiul realităţilor geopolitice specifice epocii în care cartografii şi gravorii şi-au desfăşurat activitatea, în multe dintre hărţi transmiţându-se informaţiile de la un autor la celălalt sau fiind preluate din surse primare încă insuficient cunoscute. Izvoarele cartografice sunt deopotrivă surse istorice şi obiecte de artă care ilustrează nivelul de cunoaştere pe care Europa Occidentală l-a avut în secolele XVI–XVIII asupra spaţiului de la nordul Dunării. Deşi vasale Imperiului Otoman, Ţara Românească, Moldova şi Transilvania au fost percepute de Occident ca parte integrantă a Creştinătăţii (Respublica christiana).

Hărţile provin din colecţii private şi publice (din patrimoniul Bayerische Staatsbibliothek din München, Bibliothèque nationale de France de la Paris, Moravská Zemská Knihovna din Brno, Kongelige Bibliotek/The Royal Library din Copenhaga si The American Geographical Society Library Digital Map Collection), putând fi utilizate liber pentru expunere în scopuri non-comerciale.

INSTAGRAM IRCCU Veneția

FACEBOOK IRCCU Veneția