„Sparkling Haendel”, concert de Ziua Muzicii Vechi în parteneriat cu Institutul Cultural Român

Sparkling Haendel, un concert vocal – instrumental cu o muzică spumoasă, spectaculoasă, este propunerea ansamblului de muzică barocă SEMPRE pentru ediția 2023 a Zilei Muzicii Vechi. Va fi o „călătorie cu ghidaj” în lumea sunetelor lui Haendel, pe un „traseu” bine iluminat și cu efecte sonore strălucitoare. Concertul, cea mai recentă producție a ansamblului „Sempre”, este și un omagiu adus aceluia care, alături de J.S. Bach, reprezintă unul din cele două puncte culminante ale muzicii baroce.

Evenimentul este organizat de Asociația Antiqva și echipa Festivalului de Muzică Veche București în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Muzeul Național de Artă al României și Institutul Liszt București. Concertul se desfășoară pe data de 21 martie 2023, de la ora 19, în Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României.

În program:

Concertul în fa major, Op. 6, nr. 2: Andante larghetto – Allegro – Largo – Allegro, ma non troppo

Concertul în fa major, op. 4, nr. 4, HWV 292 – solo clavecin, corzi: Allegro – Andante – Adagio – Allegro

Süsse Stille, sanfte Quelle, HWV 205 - soprană, vioară și continuo

Triosonata în sol minor, HWV 391 - două viori și basso continuo: Andante – Allegro – Arioso – Allegro

Meine Seele hört im Sehen, HWV 207 - soprană, vioară și continuo

Concertul în si bemol major, HWV 288 – vioră, corzi, continuo: Andante – Adagio – Allegro

Crudel tirano Amor, HWV 97 – sopran, corzi, continuo: Allegro – Recitativo – Larghetto – Recitativo – Allegro

Interpretează

Ansamblul de muzică barocă SEMPRE:

Cristina Vasilache – soprană

Mircea Ionescu / Rafael Butaru / Mircea Grigore Lazăr – vioară barocă

Tamara Dica – violă barocă

Zsombor Lázár – violoncel baroc

István Csata – violone

Andrej Jovanic – chitară barocă (Belgrad)

Raluca Enea – clavecin

Ziua Muzicii Vechi este sărbătorită în fiecare an la 21 Martie – o dată ce marchează debutul primăverii și nașterea celui mai relevant și prolific autor al muzicii vechi: Johann Sebastian Bach (n. 21 Martie 1685). „Ziua Muzicii Vechi” sărbătorește mai mult de un mileniu de muzică în Europa și se constituie în evenimentul anului în domeniul patrimoniului muzical istoric european. Este un proiect de anvergură, cu sute de evenimente (recitaluri, concerte, conferințe), desfășurate în importante orașe europene. Evenimentele sunt transmise live (prin TV, radio, streaming de internet), ajungând, astfel, la o audiență mondială.

Organizarea evenimentului este coordonată de REMA (Rețeaua Europeană de Muzică Veche) – organizația reprezentativă pentru muzica veche din Europa, ce reunește 132 de membri din 23 de ţări. Spectacolele au loc simultan în toată Europa în organizarea membrilor REMA.

G. Fr. Haendel (1685 – 1759)

Cunoscut mai mult, poate, pentru creația sa în domeniul operei, Haendel a dedicat vocii umane linii melodice de o frumusețe aparte. Fie că este vorba despre pasaje de linie, însoțite de tensiune melodică și dramatism, fie că avem de a face cu interminabilele sale momente de coloratură, vocea capătă, în creația lui Haendel, o energie și strălucire aparte. Din toată muzica sa, reiese că Haendel a fost îndrăgostit de vocea omenească dar nu mai puțin atras de sonoritățile orchestrale sau instrumental camerale.

Repertoriul propus pentru Ziua Muzicii Vechi 2023 (București) încearcă o „trecere în revistă” a genurilor de mai mici dimensiuni, frecvent prezente în creația lui Haendel: concerto grosso, concertul instrumental solo cu acompaniament orchestral, triosonata, aria sau cantata pentru voce solo și ansamblu orchestral.

După o perioadă în care a evoluat ca interpret și șef de orchestră în Germania, Georg Friedrich Haendel a plecat în Italia, unde a studiat cu compozitorii italieni Arcangelo Corelli, Alessandro și Domenico Scarlatti, și cu Agostino Steffani. În cei 3 ani petrecuți în Italia, compune opere, oratorii și un mare număr de cantate religioase, însușindu-și stilul și mijloacele muzicii italiene. În primăvara anului 1710 se întoarce în Germania pentru a prelua postul de Kapellmeister la curtea prințului de Hanovra dar sfârșitul aceluiași an îl găsește la Londra unde are un prim succes cu opera feerică „Rinaldo” (Haymarket Theatre). Se stabilește definitiv la Londra, în calitate de compozitor și muzician al curții regale, unde rămâne până la moartea sa (1759).

Credit foto: Alexandru Damian