În seara zilei de21 ianuarie 2022, Ambasada României în Republica Turcia și ICR Istanbul, în parteneriat cu Orchestra Simfonică Prezidențială din Ankara, vor desfășura un concert simfonic, de excepție, la sala CSO Ada Ankara, sub bagheta dirijorului de origine română, Bujor Hoinic, și cu invitarea cunoscutului violonist Gabriel Croitoru.
Programul simfonic va cuprinde, în prima parte a concertului, compoziții de P.I. Ceaikovski, iar în a doua parte, piese din repertoriul compozitorului George Enescu.
Evenimentul va fi organizat în marja celebrării Zilei Culturii Naționale – 2022.
Gabriel Croitoru, violonist de excepție și cadru universitarla Universitatea de Muzică din Bucureşti, a obţinut titlul de doctor în muzică, avându-l ca îndrumător pe prof. dr. Octavian Lazăr Cosma, cu tema „Pablo Sarasate – Virtuozitate interpretativă și fantezie componistică”. Este deținător a numeroase premii printre care menționăm: Premiul I - Concursul Internațional de Vioară Pablo Sarasate, Premiul I - Concursul Internațional de vioară H. Wieniawski, Premiul II - Concursul Internațional Zino Francescatti. Concertele anuale ale lui Gabriel Croitoru ating cu ușurință un număr de 50, depășind de cele mai multe ori această cifră.
În 1998, Gabriel Croitoru a câştigat Concursul organizat de Ministerul Culturii, în colaborare cu Fundaţia Internaţională ”I. Voicu”, pentru atribuirea dreptului de folosinţă asupra singurei viori Stradivarius (supranumită Elder), vioară ce a fost cântată în ultimele decenii de cunoscutul violinist Ion Voicu.
În 2008, violonistul a câștigat dreptul de folosință asupra viorii construite de celebrul lutier Joseph Guarnerius, în anul 1730, vioară ce a aparținut celebrului muzician român George Enescu, Croitoru devenind astfel singurul violonist român ce a câștigat dreptul de a utiliza ambele viori. În prezent, violonistul cântă pe acest faimos instrument, care este supranumit și ”Catedrala”, datorită sunetului său.De-a lungul anilor, Gabriel Croitoru a participat ca membru în juriu, la concursuri naţionale şi internaţionale.
Bujor Hoinic (compozitor, dirijor, pianist) și-a început activitatea profesională la Opera de Stat din Timişoara, între anii 1973-1984, iar apoi a continuat la Opera din Ankara, unde i s-au încredinţat în diferite perioade mai multe mandate de director artistic. Paralel a activat ca profesor de compoziţie la cele două conservatoare din capitala Turciei. Preocupările în domeniul compoziţiei s-au evidenţiat încă din perioada studenţiei la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti. Pentru orchestră a scris Pavana (1971), Preludiu, Coral şi Fugă (1974), Interludiu pentru orchestră de coarde (1975) şi baletul în 5 tablouri Dacia Felix, toate scrise şi prezentate în primă audiţie la Timişoara la Filarmonică, respectiv Operă. Tot în ţară a mai compus câteva coruri (Trei colinde pentru cor mixt, Baladă pentru cor mixt, Urme străbune ş.a.) şi liedurile Ş’am trecut lume prin tine, Mierluţă, mierluţă (1971) şi Foaie verde (1973) – versuri populare, La steaua (1980) şi Codru (1984) – versuri de Mihai Eminescu). În Turcia, a compus Patimile martirilor requiem pentru solişti, cor mixt şi orchestră (1980), Angora poem vocal-simfonic pentru cor de femei şi orchestră (1982). A mai compus liedurile: Veste amară (1994), Cântecul soldatului (1994) şi Mama martirului (2006) versuri de Zeki Çalar în limba turcă.
