În perioada 22-25 mai 2025, ICR Beijing a participat la cea de-a 4 ediție a târgului cultural internațional de la Ningbo, intitulat anul acesta„Farmecul culturii și turismului din Europa Centrală și de Est”, unul dintre cele mai mari și mai importante târguri expoziționale culturale din China. ICR Beijing a prezentat anul acesta Șezătoare din Țara Făgărașului, la Târgul Cultural de la Ningbo și la Beijing (19-31 mai )promovând patrimoniul cultural viu printr-un program bogat de cântec, dans, obiceiuri și port făgărășan, îmbogățite de prezentări, ateliere de cusut și de pictat icoane și proiecții de filme etnografice. Evenimentele au avut un impact deosebit asupra publicului chinez, culminând cu un număr foarte mare de vizitatori și atrăgând aprecierea organizatorilor, autorităților, publicului larg și a presei locale și a televiziunilor naționale.
În cadrul evenimentului Șezătoare din Țara Făgărașului, publicul a fost invitat să exploreze o incursiune complexă și profundă în patrimoniul cultural al uneia dintre cele mai bogate zone etnografice ale României.Au fost prezentate expoziții de cămași tradiționale (ii) centenare și reinterpretări contemporane sub titlul „Moștenirea”, realizate de artista Raluca Jurcovan și de Mariana Neacșu, coordonatoarea șezătorii din București. Aceste piese remarcabile au fost însoțite de o selecție de straie și obiecte de artizanat tradițional, precum și de o expoziție de documente fotografice din satul Drăguș, care au reconstituit vizual viața rurală și spiritualitatea locului. În centrul atenției a fost grupul de borese “Dimitrie Gusti” din Drăguș, păstrătoare autentice ale tradiției locale, care au oferit publicului chinez momente artistice tradiționale autentice, un adevart tezaur uman viu de cântece, poezii, mustrături și dans româensc.
În spiritul participativ al șezătorilor de odinioară, programul a inclus ateliere interactive de pictură pe sticlă (icoane) și de cusut manual, oferind vizitatorilor ocazia de a se apropia direct de meșteșugurile tradiționale. Întregul ansamblu a fost completat cu proiecții de filme documentare etnografice, realizate de Raluca Jurcovan și Constantin Păun, care au contextualizat artistic și antropologic universul rural al Țării Făgărașului și bogata moștenire culturală tradițională a României.
Târgul de anul acesta a reunit reprezentanțe culturale, de turism si comerț din 14 țări din Europa Centrală și de Est (Austria, Polonia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Macedonia, etc.) iar Slovacia și Slovenia au invitate de onoare, alături de expozanți din alte 9 țări invitate (UK, Franța, Germania, Spania, Italia etc). La deschiderea târgului, au fost prezenți invitați oficiali la nivel guvernamental - ministrul adjunct al Comerțului, Ling Ji, ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Hua Chunying, Ambasadoarea RP China în România, dna Jiang Yu, guvernatorii provinciilor Zhejiang, Jilin și Heilongjiang, precum și înalți oficiali din alte țări care au vizitat de asemenea târgul.Ambasadorul României în R.P. Chineză, E.S. Dan Horia Maxim a fost prezent la eveniment, vizitând standul dedicat culturii române, apreciind programul realizat de ICR Beijing la Ningbo și participând atât la deschiderea oficială, cât și la momentul final susținut de Boresele din Drăguș.
Desfășurat pe parcursul a patru zile, programul „Șezătoare din Țara Făgărașului” a inclus, pe scurt:
Ziua 1 – Deschiderea standului României a reunit oficiali chinezi și europeni într-un spațiu dedicat patrimoniului viu. Publicul a fost introdus în cultura satului Drăguș prin: o șezătoare performativă cu Boresele „Dimitrie Gusti”din Drăguș, expoziția de textile „Moștenirea” (Raluca Jurcovan și Mariana Neacșu) și filmul „Portul Făgărășan” (Păun & Jurcovan), oferind o lectură poetică a portului tradițional. Standul s-a remarcat drept reper multicultural al târgului.
Ziua 2 – A fost dedicată schimbului educațional și promovării turismului. Mariana Neacșu a condus atelierul „Drag de cusut”, iar Andreea-Ema Stoian (ICR Beijing) a susținut o prezentare despre universitățile românești și cultura română în cadrul CEEC Study Tour. Pe scena principală, Boresele din Drăguș au oferit un moment artistic autentic. Ambasadorul Dan Horia Maxim a vizitat standul, apreciind autenticitatea programului.
Ziua 3 – Programul a continuat cu momente performative susținute de Boresele „Dimitrie Gusti” din Drăguș, Raluca Jurcovan și Mariana Neacșu: cântece, dansuri, port popular și cusături live. A fost proiectat documentarul „Moștenirea – Un iconar în Drăguș”, evocând spiritualitatea rurală și rafinamentul meșteșugului. Standul a atras un public numeros și presă internațională.
Ziua 4 – Cea mai vizitată zi a marcat închiderea expoziției. Raluca Jurcovan a prezentat „Simboluri eterne în ia românească”, iar Boresele din Drăguș au oferit un ultim moment performativ cu dansuri, „mustrături” și cusături. Mariana Neacșu a încheiat cu demonstrația „De la firul de bumbac la cămașa tradițională”, ilustrând legătura profundă dintre artizanat și identitate culturală.
Raluca Jurcovan, coordonatoarea șezătorii de la Ningbo și de la Beijing, este o păstrătoare a tradițiilor și a meșteșugului picturii icoanelor pe sticlă, artistă și cercetătoare a artei tradiționale românești, regizoare de film și autoare a numeroase filme documentare. Moștenitoare a unei tradiții familiale puternic ancorate în patrimoniul etnografic românesc, continuă meșteșugul străbunicii sale, Rafira Jurcovan, o vestită țesătoare din Drăguș, ale cărei tehnici au fost documentate de Dimitrie Gusti și echipa sa de cercetători în 1929. Activitatea sa artistică și de cercetare se concretizează printr-o serie de expoziții și evenimente organizate în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”. În creațiile sale, reinterpretează izvoadele vechi, păstrând elementele de compoziție și cromatică specifice fiecărei zone etnografice. A participat la numeroase expoziții naționale și internaționale, expunând lucrările sale în locații precum Teatrul Național București, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Museikon – Alba Iulia, dar și în cadrul unor evenimente internaționale precum „Here Coming Thyself”, organizat online de Museikon în perioada pandemiei. Lucrările sale au fost prezentate în cadrul unor expoziții de referință precum „IA Aievea”, desfășurată la Muzeul ASTRA Sibiu și itinerată în Japonia, sau „Original și Revival” la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Mariana Neacșu– Meșter Popular, Păstrătoare a Tradiției în Țesut și Cusut Popular, Mariana Neacșu este coordonatoarea comunității Șezătoare Vatra Satului și organizează șezători și expoziții demonstrative, precum „Vatra Satului – Renașterea Moștenirii” (2023) sau „Sezătoarea Unirii” (2023).
Grupul de borese ”Dimitrie Gusti” din Drăguș.Acest grup este format din aproximativ 14 borese, cu vârste între 74 și 46 de ani. Cuvântul boreasă este un alint, specific Drăgușului, o prescurtare de la ”boieroaica mea”. Femeile care constituie grupul sunt păstrătoare ale tradiției prin prisma faptului că trăiesc în vatra satului și continuă ceea ce înseamnă elemente de cultură populară precum: cântece populare drăgușene, dansuri populare, obiceiuri specifice și, mai ales, arta populară prin realizarea iilor, a șurțelor, a părturicilor și a cheptărițelor. Sunt cele care duc mai departe vechile obiceiuri populare: șezătoarea, Buzduganul și ritualul de nuntă. Boresele din Drăguș sunt parte a manifestărilor culturale locale și naționale: Ziua Iei, Acasă la origini, Ziua Muzeului Satului din București, Festivalul ”Sufletul satului” ș.a. Boresele care vor participa la Ningbo și Beijing sunt: Racu Maria, Ana Fogoroș, Maria Gherman, Ana Bobeica.
În cadrulșezătorii, au fost prezentate publicului trei filme etnografice:
1. Filmul „Țara Făgărașului Tărâmul Cerurilor Deschise - Înfățișare minunată – Portul Făgărașan” (2022, Constantin Păun) a prezentat evoluția portului tradițional din Țara Oltului și diferitele influențe ale vremii asupra acestuia, având ca mesaj păstrarea identității naționale.Trăsăturile generale ale costumului făgărăsean trădează viața si firea oamenilor care îsi duc traiul între crestele munților si apa Oltului. Prin motivele asezate cu acul si ața pe pănză sau rostuite prin nividiturile războaielor de țesut, ei au rânduit acoperămintelor tradiționale simboluri profunde, prin care purtătorul îmbrăca întregul univers. Portul tradițioal este păstrat în continuare în diferitele zone ale Țării Făgărasului, fără a fi alterat în mod deosebit.
2. Filmul “Moștenirea – Un iconar în Drăguș Raluca Jurcovan” (2015, Raluca Jurcovan) a redat incursiunea unui iconar în satul etnografic Drăguș, pe urmele lui Dimitrie Gusti și lumea tradițională a satului Drăguș. Pornind de la premisa că satul românesc conservă tradiții dar suferă și transformări, Dimitrie Gusti și-a dorit să imortalizeze realitatea din Drăguș sub toate aspectele: viața socială, obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie. Astfel, Drăguș este un unicul sat din România al cărui trecut a rămas imortalizat pe peliculă. O peliculă lăsată moștenire, nouă, tuturor. Filmul transmite un mesaj puternic de responsabilizare și anume, faptul că moștenirea, nu este numai ceva cu care să ne mândrim...este o datorie etică, sicială, definitorie pentru evoluția noastră.
3. Filmul „Țara Făgărașului Tărâmul Cerurilor Deschise – Icoana pe sticlă, reazem și putere” (2016, Raluca Jurcovan) a prezentat icoanele pe sticlă din centrele importante de pictură din centrul țării și iconarii anonimi care l-au zugrăvit și despre cum acestea au fost reazem pentru țăranii români în vreme de restriște.
De asemenea, la standul cu obiecte de artă tradițională și suveniruriau fost expuse costume tradiționale românești, ii, pălării și mici suveniruri - marame, broderii, șervete, realizate de Mariana Neacșu (Drag de cusut) și de Grupul de borese ”Dimitrie Gusti” din Drăguș. Standul a fost îmbogățit cu peisaje naturale din Țara Făgărașului din România.
Târgul Internațional de Cultură de la Ningbo este una dintre cele mai importante platforme de promovare a dialogului cultural și economic dintre China și țările din Europa Centrală și de Est (ECE). Organizat bianual în municipiul Ningbo, un centru economic și universitar de excelență din estul Chinei, evenimentul reunește expozanți din peste 14 țări ECE, precum și din alte state europene, oferind o gamă variată de activități culturale și comerciale. Evenimentul atrage anual zeci de mii de vizitatori din China și din străinătate, consolidându-și rolul de platformă esențială pentru schimbul cultural și economic internațional.
Organizarea unei șezători din Țară Făgărașului la Ningbo și la Beijing a promovat valorile patrimoniul imaterial românesc - obiceiuri și tradiții românești, ethosul satului românesc, revitalizând memoria colectivă și reafirmând continuitatea unei culturi profund ancorate în tradiție.
Toate evenimentele au avut parte de un public numeros: peste 300.000 de vizitatori la Târgul Cultural de la Ningbo,inclusiv public chinez și străin, peste 70 de participanțila Beijing, precum și de alte sute de vizualizări online și la TV.