Targu jiu

Expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a Românei, ce reuneşte 835 de artefacte excepţionale din colecţiile a 39 de muzee din România, va fi deschisă din 30 septembrie a. c. la Muzeul

De Ziua Internaţională a Francofoniei, trupa de teatru licean francofon AMIFRAN (Asociaţia Română Pentru Apărarea Şi Cultivarea Francofoniei din Arad) aduce un omagiu poetului, criticului literar şi profesorului arădean de limba franceză Gheorghe Mocuța

Publicul din străinătate, dar și din România, este invitat să îl redescopere pe Constantin Brâncuși (19 februarie 1876 – 16 martie 1957) într-o serie de proiecte online propuse de rețeaua ICR în anul în care se împlinesc 145 de ani de la nașterea marelui sculptor.

„Părintele sculpturii moderne”, apreciat drept cel mai important artist al României, Constantin Brâncuşi va fi prezentat de istoricul britanic Tessa Dunlop vineri, 13 noiembrie, în cel de-al șaselea episod al seriei video „Who is Romania / Cine este România”.

12 muzee etnografice din România, din mai multe zone ale țării, vor fi prezentate pe pagina de Facebook și pe canalul Youtube ale Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir“ din Istanbul, în perioada 12 noiembrie – 15 decembrie 2020, într-o serie de

Doina Lemny, muzeograf-cercetător la Muzeul Național de Artă Modernă – Centre Pompidou din Paris, va susține o prezentare a operei lui Constantin Brâncuși joi, 3 septembrie 2020, pe pagina de Facebook a Institutului Cultural Român„Dimitrie Cantemir” de la

Evenimentul „Atelierele Brâncuși – Simpozionul Internațional de Sculptură și Pictură”  este organizat de Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” și Primăria Municipiului Târgu Jiu la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara,

Criticul de artă V. G. Paleolog, autorul mai multor lucrări biografice și exegetice despre Brâncuși, l-a cunoscut pe marele sculptor român în 1910, la Paris, grație artistului de origine italiană Amedeo Modigliani. În convorbirea cu Romulus Rusan din volumul O discuție

În amintirile arhitectului Octav Doicescu (1902-1981), prezentate de ICR Varșovia în cadrul proiectului online „Discuții la Masa Tăcerii“, regăsim un Brâncuși cu o personalitate magnetică, căruia nu îi plăcea să-și laude lucrările, cu un discurs presărat

Întâlnirea cu Brâncuși, din anul 1938, a pietrarului Ioan Alexandrescu, prezentată de scriitorul Romulus Rusan în lucrarea O discuție la Masa tăcerii, este adusă în atenția publicului de Institutul Cultural Român de la Varșovia în cadrul proiectului „Discuții

„ Şi l-am adus şi pe Slabu cu vioara lui, şi Brâncuşi s-a bucurat că a păstrat-o bine şi au cântat pe ea, întâi Slabu, pe urmă Brâncuşi, cântece şi doine, şi, când auzea ce cânta vioristul, lui Brâncuşi îi dădeau lacrimile“, își amintește hangiul

„Brâncuşi cerea uneori inginerului imposibilul“, mărturisea Ștefan Georgescu Gorjan (1905-1985), cel care a conceput proiectul tehnic al „Coloanei infinite“. Amintirile sale despre Brâncuși sunt prezentate de Institutul Cultural Român de la Varșovia, în