Tar

Nicolae Iorga - Adevărul asupra trecutului şi prezentului Basarabiei (1914-1940), 2008, 280 p.

Cartea de faţă reuneşte diferite tipuri de lucrări ale marelui istoric romîn: note zilnice, broşuri, conferinţe, capitole sau fragmente de cărţi de sine stătătoare care gravitează, cu toatele, în jurul unui subiect extrem de sensibil pentru N. Iorga: Basarabia

*** - George Ciorănescu şi exilul romînesc (Documente din arhiva Fundaţiei Regale Universitare "Carol I"), 2007, 504 p.

Această lucrare are la bază documentele, atîtea cîte au putut fi recuperate, aparţinînd Fundaţiei Regale Universitare Carol I, instituţie recunoscută şi apreciată în lumea exilului romînesc. Cea mai mare parte a volumului este ocupată de corespondenţa dintre

Paul Cernat - „Contimporanul”. Istoria unei reviste de avangardă, 2007, 196 p.

Scriind despre istoria şi evoluţia revistei Contimporanul, cea mai longevivă şi mai importantă dintre revistele avangardei interbelice autohtone(1922 / 1932), autorul încearcă să pună în evidenţă un spirit şi o atitudine de care se simte apropiat: un avangardism

Vasile Pârvan - Scrisori inedite/Lettere inedite, 2007, 116 p.

Ediţie şi note de Ion Bulei. Vasile Pârvan se numără printre intelectualii creatori de instituţii, iar scrisorile din acest volum, scrise în perioada directoratului său la Şcoala Română de la Roma, dovedesc ataşamentul marelui cărturar faţă de valorile

Lautréamont - Cânturile lui Maldoror, 2007, 176 p.

Sunt unii care scriu spre a capta aplauzele oamenilor, cu ajutorul a nobile însuşiri ale inimii pe care închipuirea le născoceşte sau pe care ei pot să le aivă. . . Eu mă slujesc de geniul meu spre a zugrăvi desfătarea cruzimii! Desfătări nu trecătoare, prefăcute,

François Villon - Balade şi alte poeme, 2006, 200 p.

Ediţia de faţă este reprodusă după volumul apărut în 1956 la ESPLA: François Villon, Balade şi alte poeme - traducere de Dan Botta, prezentare de Tudor Arghezi.

Violeta Barbu (coordonator) - De la comunitate la societate - Studii de istoria familiei din Ţara Românească sub Vechiul Regim, 2007, 296 p.

Volumul reuneşte texte ale autorilor: Violeta Barbu, Florina Manuela Constantin, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Andreea-Roxana Iancu şi Gheorghe Lazăr. Cum au fost construite, cum au funcţionat şi cum s-au întrupat în legături sociale reprezentările pe care

Virgil Nemoianu - Străin prin Europa - Note de călătorie 1983-1992, 2006, 232 p.

Notele de jurnal ale scriitorului european de origine, american prin opţiune Virgil Nemoianu, reputat profesor universitar pe plan internaţional, membru al Academiei Europene de Artă şi Ştiinţe, invită cititorul la o călătorie imaginară prin Europa, oferindu-i

Ruxandra Cesereanu (coordonator) - T(z)ara noastră. Stereotipii şi prejudecăţi, 2007, 286 p.

Proiectul T(z)ara noastră. Stereotipii şi prejudecăţi a fost gândit ca un demers colectiv în cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului din Cluj. Acesta este motivul pentru care mulţi dintre semnatarii acestui volum sunt membri Phantasma. Lor li s-au adăugat eseişti

Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob, Speranţa Rădulescu - Din răsputeri. Glasuri şi cetere din Ţara Oaşului, 2006

Cartea este consacrată muzicii unei mici populaţii din nordul României: o muzică derutantă pentru auzul occidental, executată cu o vioară ţipătoare sau cântată în forţă în registrul supra-acut, cu o structură motivică şi o formă nedeterminată care l-a

Pompiliu Eliade - Influenţa franceză asupra spiritului public în România. Originile. Studiu asupra stării societăţii româneşti în vremea domniilor fanariote. 2006, 384 p.

Pompiliu Eliade (1869-1914) este un cunoscut istoric literar, istoric al mentalităţilor, profesor de limba şi literatura franceză la Facultatea de Litere din Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române. Volumul reprezintă lucrarea (revizuită) cu care

Dan Sluşanschi (coordonator) - Dimitrie Cantemir. Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, vol.1 - Ediţie critică bilingvă (latină-română), 2006, 452 p.

Principele Dimitrie Cantemir (1673-1723), cunoscut Europei întregi pentru erudiţia sa, odată ales membru al Academiei din Berlin (1714) a primit din partea acestui înalt forum rugămintea să le înfăţişeze Apusenilor atât stările de lucru din Imperiul Otoman, cât