VENEȚIA. Conferință despre literaturile „minore“ pe scena culturală şi editorială italiană
Conferinţa „Literaturi minore în context cultural şi editorial italian: publicare şi traducere“, organizată în parteneriat cu IRCCU Veneția, se desfășoară la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia, Sala Baratto, în perioada 12-16 octombrie 2020. Evenimentul
Filmele „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” și „Lişca”, la Cineliteratura
„Cineliteratura”, desfășurat, timp de de zece săptămâni, în Grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București, continuă cu proiecția filmelor„Atunci i-am condamnat pe toți la moarte”,regia Sergiu Nicolaescu, și „Lişca”, regia Ioan Cărmăzan.
VARȘOVIA. Brâncuși, în amintirile anecdotice ale compozitorului Dimitrie Cuclin
Compozitorul Dimitrie Cuclin (1885-1978) își amintește câteva întâmplări petrecute alături de Brâncuși în tinerețe, la Paris, unde se afla la studii. „Eram amândoi tineri, săraci, îmbrăcaţi ca vai de lume (. . . ), dar sărăcia fără ieşire ne dădea
ISTANBUL. Fotodocumente care atestă succesul muzicianului George Enescu de-a lungul timpului
Expoziția fotodocumentară „Enescu 65 / Receptarea lui George Enescu în contemporaneitate”, proiect al Muzeului Național „George Enescu“ din București, va fi prezentată, în data de 19 august, într-un material video, pe pagina de Facebook a ICR Istanbul, de
ISTANBUL. Istoricul Ștefan Lemny, despre destinul cultural al principelui Dimitrie Cantemir
Istoricul Ștefan Lemny vorbește despre volumul său „Dimitrie Cantemir: un principe român în zorile Luminilor europene”, într-un material video prezentat de Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul pe pagina sa de Facebook miercuri, 19 august
„Mari compozitori români – Enescu, Silvestri, Lipatti”, concert la Ateneu, transmis online de ICR
Concertul „Mari compozitori români – Enescu, Silvestri, Lipatti”, organizat de Filarmonica „George Enescu”, Institutul Cultural Român, Fundația Silvestri și Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR), va avea loc marți, 25 august
VARȘOVIA. Întâlnirile lui Brâncuși cu Modigliani, Satie, Joyce, Pallady sau Picasso, în amintirile lui V.G. Paleolog
Criticul de artă V. G. Paleolog, autorul mai multor lucrări biografice și exegetice despre Brâncuși, l-a cunoscut pe marele sculptor român în 1910, la Paris, grație artistului de origine italiană Amedeo Modigliani. În convorbirea cu Romulus Rusan din volumul O discuție
VARȘOVIA. Cella Delavrancea, despre Brâncuși: „Avea o şiretenie de om tare, sigur pe sine, de om al naturii“
Celebra pianistă Cella Delavrancea l-a vizitat pe Brâncuși în atelierul din Impasse Ronsin după scandalul provocat de expunerea lucrării „Prinţesa X” la Salonul Independenților de la Paris. „Avea o şiretenie de om tare, sigur pe sine, de om al naturii, de
VARȘOVIA. Scriitorul Eugen Jebeleanu, despre întâlnirea emoționantă cu octogenarul Brâncuși
Întâlnirea scriitorului Eugen Jebeleanu cu octogenarul Brâncuși, la Paris, în data de 13 octombrie 1956, când sculptorul se afla în ultimul an din viață – Brâncuși s-a stins la 16 martie 1957 – este prezentată de Institutul Cultural Român de la Varșovia
VARȘOVIA. „Discuții la Masa Tăcerii“: Brâncuși, în amintirile arhitectului Octav Doicescu
În amintirile arhitectului Octav Doicescu (1902-1981), prezentate de ICR Varșovia în cadrul proiectului online „Discuții la Masa Tăcerii“, regăsim un Brâncuși cu o personalitate magnetică, căruia nu îi plăcea să-și laude lucrările, cu un discurs presărat
VARȘOVIA. Amintirile pietrarului Ioan Alexandrescu: „Brâncuşi prevăzuse scaune şi în preajma Coloanei Infinite“
Întâlnirea cu Brâncuși, din anul 1938, a pietrarului Ioan Alexandrescu, prezentată de scriitorul Romulus Rusan în lucrarea O discuție la Masa tăcerii, este adusă în atenția publicului de Institutul Cultural Român de la Varșovia în cadrul proiectului „Discuții
Hangiul Gheorghe Nicolcioiu: „ Când auzea ce cânta vioristul, lui Brâncuşi îi dădeau lacrimile“
„ Şi l-am adus şi pe Slabu cu vioara lui, şi Brâncuşi s-a bucurat că a păstrat-o bine şi au cântat pe ea, întâi Slabu, pe urmă Brâncuşi, cântece şi doine, şi, când auzea ce cânta vioristul, lui Brâncuşi îi dădeau lacrimile“, își amintește hangiul