Gorj

„Părintele sculpturii moderne”, apreciat drept cel mai important artist al României, Constantin Brâncuşi va fi prezentat de istoricul britanic Tessa Dunlop vineri, 13 noiembrie, în cel de-al șaselea episod al seriei video „Who is Romania / Cine este România”.

12 muzee etnografice din România, din mai multe zone ale țării, vor fi prezentate pe pagina de Facebook și pe canalul Youtube ale Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir“ din Istanbul, în perioada 12 noiembrie – 15 decembrie 2020, într-o serie de

Compozitorul Dimitrie Cuclin (1885-1978) își amintește câteva întâmplări petrecute alături de Brâncuși în tinerețe, la Paris, unde se afla la studii. „Eram amândoi tineri, săraci, îmbrăcaţi ca vai de lume (. . . ), dar sărăcia fără ieşire ne dădea

Evenimentul „Atelierele Brâncuși – Simpozionul Internațional de Sculptură și Pictură”  este organizat de Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” și Primăria Municipiului Târgu Jiu la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara,

Criticul de artă V. G. Paleolog, autorul mai multor lucrări biografice și exegetice despre Brâncuși, l-a cunoscut pe marele sculptor român în 1910, la Paris, grație artistului de origine italiană Amedeo Modigliani. În convorbirea cu Romulus Rusan din volumul O discuție

Celebra pianistă Cella Delavrancea l-a vizitat pe Brâncuși în atelierul din Impasse Ronsin după scandalul provocat de expunerea lucrării „Prinţesa X” la Salonul Independenților de la Paris. „Avea o şiretenie de om tare, sigur pe sine, de om al naturii, de

Întâlnirea scriitorului Eugen Jebeleanu cu octogenarul Brâncuși, la Paris, în data de 13 octombrie 1956, când sculptorul se afla în ultimul an din viață – Brâncuși s-a stins la 16 martie 1957 – este prezentată de Institutul Cultural Român de la Varșovia

În amintirile arhitectului Octav Doicescu (1902-1981), prezentate de ICR Varșovia în cadrul proiectului online „Discuții la Masa Tăcerii“, regăsim un Brâncuși cu o personalitate magnetică, căruia nu îi plăcea să-și laude lucrările, cu un discurs presărat

Întâlnirea cu Brâncuși, din anul 1938, a pietrarului Ioan Alexandrescu, prezentată de scriitorul Romulus Rusan în lucrarea O discuție la Masa tăcerii, este adusă în atenția publicului de Institutul Cultural Român de la Varșovia în cadrul proiectului „Discuții

„ Şi l-am adus şi pe Slabu cu vioara lui, şi Brâncuşi s-a bucurat că a păstrat-o bine şi au cântat pe ea, întâi Slabu, pe urmă Brâncuşi, cântece şi doine, şi, când auzea ce cânta vioristul, lui Brâncuşi îi dădeau lacrimile“, își amintește hangiul

„Brâncuşi cerea uneori inginerului imposibilul“, mărturisea Ștefan Georgescu Gorjan (1905-1985), cel care a conceput proiectul tehnic al „Coloanei infinite“. Amintirile sale despre Brâncuși sunt prezentate de Institutul Cultural Român de la Varșovia, în

O serie de interviuri, dedicată operei lui Constantin Brâncuși, va fi promovată, pe durata a 12 săptămâni, începând cu 26 mai, de către Institutul Cultural Român de la Varșovia. Proiectul, intitulat „Discuții la Masa Tăcerii”, are la bază un demers din