ICR Budapesta în colaborare cu Muzeul Terorii din Budapesta a organizat marţi, 20 martie 2012, de la ora 17.00, la sediul Muzeului simpozionul „Sortiţi unii altora. Martie cernit la Târgu Mureş”, un dialog fără patimă şi fără părtinire asupra evenimentelor care au contrapus comunităţi etnice, aducând zona în pragul unei crize adânci de încredere.
Pornind de la volumul „Sortiţi unii altora. Martie cernit la Târgu Mureş”, tradus şi publicat în 2011 şi în limba română, Institutul Cultural Român şi Muzeul Terorii din Budapesta au readus în actualitate rolul societăţii civile şi importanţa memoriei colective în interesul evoluţiei morale a societăţii moderne, pe fondul unei degringolade globale la nivelul implicării sociale. Moderaţi de jurnalistul János Bethlen din Ungaria au fost invitaţi să dialogheze, pe tema evenimentelor din martie 1990 de la Târgu Mureş importanţi politologi şi activişti români pentru drepturile omului, recunoscuţi şi preţuiţi deopotrivă în Ungaria, precum Smaranda Enache, Radu Carp şi Gabriel Andreescu.
Smaranda Enache a devenit cunoscută în calitate de preşedinte al Ligii Pro Europa, organizaţie neguvernamentală care şi-a propus printre altele "reducerea factorilor de tensiune şi conflict în zone multiculturale, demontarea stereotipiilor legate de etnie şi confesiune, eliminarea ideilor preconcepute, a miturilor precum şi a diversiunilor, promovarea ideii regionalismului şi a autonomiei locale". În 2006 a susţinut propunerea de scoatere a icoanelor creştine din şcolile din România. Între 1998-2001 a fost ambasador al României în Finlanda şi este expert în relaţii internaţionale.
Radu Carp este doctor în drept constituţional, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. A publicat până în prezent volumele “Dumnezeu la Bruxelles. Religia în spaţiul public european” şi a coordonat volumele colective “Multilingvism şi dialog intercultural în Uniunea Europeană. O viziune românească/Multilingualism and Intercultural Dialogue. A Romanian perspective”, “Pentru un creştinism al noii Europe”, “Doctrina creştin - democrată şi acţiunea socială”, “Dreptul la intimitate şi protecţia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legislaţia româneascã”, “De la „pravilă” la „constituţie” şi ”O istorie a începuturilor constituţionalismului românesc”.
Gabriel Andreescu este unul dintre disidenţii români care s-au opus deschis lui Ceauşescu şi regimului comunist din România. Printre volumele publicate se numără: „L-am urât pe Ceauşescu. Ani, oameni, disidenţă”, 2009, „Reprimarea mişcării yoga în anii ‘80”, 2008, „Schimbări ale hărţii etnice a României”, 2005, „Naţiuni şi minorităţi”, 2004, „Extremismul de dreapta în România / Right-Wing Extremism in Romania”, 2003, „Polemici neortodoxe”, 2001, „Ruleta. Români şi maghiari”, 1990–2000, 2001, „Solidaritatea alergătorilor de cursã lungã”, 1998, „Patru ani de Revoluţie”, 1994. Ca recunoaştere a activismului său în sfera drepturilor omului şi a contribuţiei sale la dezvoltarea societăţii civile în România, Gabriel Andreescu a fost recompensat cu premii naţionale ca: Premiul Consiliului naţional pentru combaterea discriminării (2007), Premiul Alianţei Civice Roma din România (2006 şi 2007), Pro Minoritate (Fundaţia Diaspora, Timişoara, 2003), Ordinul Naţional "Steaua României”, cu titlul de cavaler, (2000), Premiul Mileniul Trei (Partida romilor, 1999), Pro Amicitia (Asociaţia jurnaliştilor maghiari din România, 1994 şi 1998) şi premii internaţionale: Premiul Petofi Sandor (Institutul Secolului 21, Budapesta, 2009), Jurnalist European (Delegaţia Comisiei Uniunii Europene, 1996), Pro Minoritate (din partea Guvernului Ungariei, 1995).
Simpozionul găzduit de Muzeul Terorii din Budapesta (1062 Budapest, Andrássy út 60) din data de 20 martie 2012 a început la ora 18.00, s-a desfăşura în limba maghiară şi a beneficiat de traducere simultană.
