Simfonismul românesc în Spania

În cadrul programului anual Dezbaterile Alexandru Busuioceanu, vă invităm pe 16 aprilie, ora 19:00, la Cazinoul Regal din Madrid, la cea de-a două conferință, Relația mea cu maestrul Sergiu Celibidache, susținută de maestrul Enrique García Asensio. Evenimentul face parte din seria celor trei conferințe dedicate Simfonismlului românesc în Spania și este organizat în colaborare cu Cazinoul Regal din Madrid și Ambasada României în Regatul Spaniei.

Maestrul Enrique García Asensio, unul dintre marii dirijori ai lumii și cel mai bun elev al lui Sergiu Celibidache, a declarat de nenumărate ori că „maestrul Sergiu Celibidache a fost pentru dumnealui ca un al doilea tată”, menționând că „ziua în care l-a întâlnit pe Sergiu Celibidache, a fost ca şi cum a câştigat la loterie.”

„Cum era Celibidache?

Era un om care avea o personalitate extraordinar de puternică și plină de contraste. Erau momente în care voiai să-l omori, iar alteori ... În primul an în care am fost la Siena am rămas fără bani și m-am dus la Celibidache cu o săptămână înainte de terminarea cursului, când urma să înceapă repetițiile pentru concert, pentru că mi-a spus că niciunul dintre noi nu era pregătit să o facă. Și atunci i-am spus maestrului: „Aștept un mandat poștal de la tatăl meu, dar nu a ajuns, și nu mai am decât 2000 de pesetas pentru biletele de întoarcere la Madrid și trebuie să plec mâine, pentru că nu am bani". M-a certat îngrozitor, a băgat mâna în buzunar, a scos două bancnote de zece mii de lire, a țipat la mine și mi le-a dat. „Păi, nu pleci", mi-a spus. Trei sau patru zile mai târziu au sosit banii și i-am dat înapoi.

În ziua în care m-a dus să dirijez pentru prima dată în 1960, eram speriat de moarte și tremuram atât de tare încât bagheta mea se mișca neîncetat. Tremuram tot și trebuia să dirijez Simfonia a IV-a de Beethoven. Când m-am așezat în poziția de a începe să dirijez, mi-a spus: „Erique!" (nu am reușit niciodată să îl fac să îmi spună Enrique) „Cum te aștepți să controlezi 80 de muzicieni dacă nu ești capabil să te controlezi pe tine însuți?" M-am așezat și nu am mai dirijat. În acel moment l-aș fi ucis, dar avea dreptate. Din acea zi nu mi-a mai tremurat niciodată bagheta. Există exerciții de autocontrol. Cum se simt oare muzicienii când văd pe cineva tremurând în timp ce dirijează o orchestră? (fragment din interviul oferit de maestrulEnrique García Asensio pentru revista muzicală Codalario https://www.codalario.com/enrique-garcia-asensio/entrevistas/enrique-garcia-asensio-la-pandemia-ha-sido-una-tragedia-para-la-musica_10955_4_34522_0_1_in.html)