Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a continuat, în data de 22 decembrie, noua serie de evenimente online, dedicate sinagogilor din România, precum și moștenirii culturale și arhitecturale evreiești de pe teritoriul țării noastre, inaugurată pe 17 decembrie cu evenimentul despre sinagogile din Oradea.
Cel mai recent eveniment din această serie a fost dedicat patrimoniului cultural și istoric al comunității evreiești din Bistrița. Materialul video, în limbile română și ebraică și cu subtitrare în limba ebraică, a fost înregistrat în prealabil și transmis în premieră în data de 22 decembrie 2020, pe pagina de Facebook a ICR oficială Tel Aviv și pe canalul oficial de Youtube.
În cadrul materialului video au fost prezentate imagini inedite cu monumentele din oraș, precum și mărturii ale membrilor comunității care au imigrat în Israel – Moshe Basch, președintele comunității israelienilor de origine română din Rehovot, și Josef Diamantstein Avni, fiu al supraviețuitorilor Holocaustului din Bistrița, în dialog cu Cleopatra Lorințiu, director adjunct al ICR Tel Aviv.
Pentru Moshe Bash, care a părăsit, împreună cu familia sa, orașul natal Bistrița în anii 60, când a făcut alia, legătura dintre cele două țări a fost cumva una esențială în viața sa, împlicându-se, de-a lungul timpului, în activități publice de consistență și vizibilitate, fiind totodată promotorul înfrățirii municipiului Bistrița cu orașul israelian Rehovot, și al înfrățirii Consiliului județean Bistrița Năsăud cu Consiliul regional Brenner.
Proiectul a constituit o bună ocazie de a rememora istoria orașului care, la începutul secolului 20, după actul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, era un burg prosper și stabil cu un pronunțat caracter multietnic, dobândit de-a lungul secolelor și consolidat astfel prin interesele economice și comerciale ale celor care îl locuiau - sași și unguri, români si evrei. În acest context bogat, evreimea bistrițeană era una bine reprezentată și prosperă din punct de vedere economic. Pe acest fundal au intervenit evenimentele tragice petrecute după Dictatul de la Viena și furia nazistă îndreptată împotriva evreilor. În anul 1930, comunitatea evreiască din Bistrița număra 2.198 de credincioși, reprezentând aproape 16% din totalul populației orașului. Însă astăzi, în localitate au rămas foarte puţini evrei. Revenind câteodată la Bistrița, evreii din Israel și din alte țări ale lumii, refac într-un fel ideea de bună conviețuire într-un oraș transilvănean al multiculturalității, garanție a respectului reciproc.
Sinagoga din municipiul Bistrița a fost construită în anul 1856, dar abia în 2015 a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Bistrița-Năsăud. Cu toate acestea, Bistrița își comemorează rănile războiului, ale prigoanei declanșate împotriva evreilor, victime ale politicii naziste, prin mai multe monumente, printre care Monumentul Deportaților, aflat în fața sinagogii și construit în 1946, de către comunitatea evreiască, imediat după întoarcerea evreilor supraviețuitori de la Auschwitz, alături de placa așezată în gara Bistrița, de unde au pornit trenurile către Auschwitz si Birkenau, „Memorialul vieții” cuprinzând numele celor sacrificați și Monumentul de la ghetoul Stomboli, monument comemorativ realizat de sculptorul Mircea Roman.
În anul 2005, sinagoga din Bistrița a fost concesionată, pentru 45 de ani, Societății de concerte Bistrița, care s-a implicat în refacere, conservare și îmbunătățire, dar și în impresionanta diversitate a evenimentelor organizate, devenind astfel un loc de întâlnire a culturilor - o cale spre armonie şi bună înţelegere. Devenită spaţiu cultural pentru toţi (sala mare servind ca sală de concerte, iar balconul drept galerie de artă), sinagoga din Bistrița nu încetează să onoreze, cu evenimente specifice, cultura iudaică, memoria înaintaşilor şi a celor care, vreme îndelungată, au participat la înflorirea burgului breslelor, prin calităţile lor profesionale.
De asemenea, în cadrul materialului au fost prezentate și imagini și detalii despre ghetoul Stomboli, sinagoga renovată și alte edificii comunitare din Bistrița, alături de mărturii ale personalităților culturale locale din Bistrița: Gavril Țărmure, manager al Centrului Județean pentru Cultură Bistrița Năsăud, și regretatul Fredi Deac, cel care, până la decesul său din iunie 2019, a fost președintele Comunității Evreiești din Bistrița. Despre acesta din urmă, Moshe Basch a spus că „numele său este simbolic pentru un om care s-a dedicat în totalitate, pentru ca memoria acestei comunități evreiești să rămână vie, în orașul Bistrița și în județul Bistrița-Năsăud. Fredi Deac a fost un suflet mare, un om extraordinar de inteligent, de răbdător, cu multă dragoste față de oameni. S-a implicat în păstrarea memoriei fizice a evreilor dispăruți în Holocaust, [...] toți sunt inscripționați, după multe eforturi, pe un monument unic din Piața Morii din Bistrița.”
