„ROȘU. Energia scoarțelor tradiționale din România”, expoziție de patrimoniu din colecțiile Muzeului Național al Țăranului Român la Fabrica Regală de Tapiserii din Madrid

Muzeul Național al Țăranului Român prezintă, în premieră, la Fabrica Regală de Tapiserii din Madrid expoziția  „ROȘU. Energia scoarțelor tradiționale din România‟,  care reunește 17 scoarțe și 47  obiecte de patrimoniu din colecțiile proprii, piese clasate în categoriile Tezaur și Fond.

Expoziția este posibilă grație colaborării dintre Muzeul Național al Țăranului Român și Fabrica Regală de Tapiserii din Madrid, cu sprijinul Institutul Cultural Român din Madrid, sub auspiciile Ambasadei României în Regatul Spaniei, cu patronajul Ministerului Culturii din România. Proiectul expozițional face parte din amplul program cultural al anului 2026, care marchează aniversarea a 145 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Spaniei și 20 de ani de funcționare a Institutului Cultural Român de la Madrid.

Scoarța este cel mai reprezentativ tip de covor specific culturii tradiționale românești. 

Expoziția „ROȘU.Energia scoarțelor tradiționale din România” este deschisă la Fabrica Regală de Tapiserii din Madrid (Calle Fuenterrabía, 2, Retiro, 28014 Madrid), în perioada 26 octombrie 2026 – 31 ianuarie 2027.
Vizite ghidate în limba spaniolă:  de luni până vineri, la orele 10:30, 11:30, 12:30 și 13:30. Miercuri: până la ora 16:00. Nu este necesară rezervarea.

Prețul biletului de intrare: 5 euro.

Expoziția reunește 64 de piese textile de la Muzeul Național al Țăranului Român, care părăsesc pentru prima dată muzeul. Este vorba despre tapiserii tradiționale românești din diferite regiuni ale țării – Muntenia, Banat, Moldova, Dobrogea, Maramureș, Oltenia și Transilvania – alături de obiecte legate de tehnica torsului și țesutului, piese de îmbrăcăminte tradițională, precum și două costume de mire și mireasă din zona Caraș Severin - Cărbunari.  În ansamblu, aceste obiecte permit o incursiune într-o cultură textilă profund legată de viața de zi cu zi și de momentele sale cele mai semnificative, de la sărbători și reuniuni de familie până la intimitatea căminului. Culoarea roșie, prezentă în numeroase dintre textilele expuse, dă numele și sensul expoziției, fiind o culoare întâlnită atât în universul tradițional românesc, cât și în identitatea vizuală a Spaniei. În tradiția românească, roșul este asociat cu viața, energia, protecția și bucuria.

Scopul expoziției este de a prezenta publicului spaniol bogatul patrimoniu textil românesc, recunoscut de UNESCO ca patrimoniu mondial, precum și de a oferi o perspectivă istorică asupra evoluției scoarțelor românești de-a lungul timpului, completând această selecție cu alte piese decorative și tehnice, care să contribuie la o mai bună înțelegere a culturii române. Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova au fost înscrise în Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, la 1 decembrie 2016. 

Expoziția este completată de un catalog bilingv (RO-ES), care cuprinde explicații științifice de natură etnografică și muzeală despre conceptul proiectului și descrierea pieselor de patrimoniu prezentate.

Echipa curatorială a Muzeului Țăranului Român:

Director general: Virgil Ștefan Nițulescu
Concept expozițional: Venus Marian Mateescu
Contribuție științifică: Ion Blăjan (Șef Secție Patrimoniu şi Evidenţă Științifică), Petronela Fotea (Șef Secție Conservare și Restaurare) și Venus Marian Mateescu (Curator și conservator, Secția Conservare și Restaurare)

Design și concept grafic: Oana Rădoi
Fotografii ale obiectelor: Vladimir Bulza
Arhiva de Imagine a Muzeului Național al Țăranului Român (fotografii de arhivă)

Mai multe informații:

Muzeul Național al Țăranului Român se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte și Tradiții Populare. Aflat sub autoritatea Ministerului Culturii, muzeul a fost înființat în anul 1906, prin decret regal, ca Muzeul Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, sub direcția lui Alexandru Tzigara - Samurcaș. Muzeul a suferit, de-a lungul anilor, mai multe schimbări de nume și sedii. După revoluția din 1989, Muzeul a fost (re)înființat, primind numele Muzeul Țăranului Român, sub direcția pictorului Horia Bernea.

Muzeul Național al Țăranului Român nu este un „muzeu etnografic‟ în sensul clasic al cuvântului. „Vom studia satul, omul actual, țăranul așa cum este – declara Horia Bernea –, dar vom înțelege ce s-a întâmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul tradițional‟.

În 1996, Premiul Muzeul European al Anului a fost acordat, pentru prima oară, unui muzeu din estul Europei, Muzeului Țăranului Român, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg, a sculptorului Henry Moore. Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înființare, în anul 2006, muzeul a fost decorat de Președintele României cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer. Muzeul este posesorul unor colecții deosebit de bogate de obiecte, adăpostit într-o clădire – monument istoric, în stil neo-românesc. Cele peste 2100 de piese din colecția de scoarțe a Muzeul Național al Țăranului Român constituie un adevărat tezaur, ce se cuvine a fi cunoscut și prezentat nu numai pentru frumusețea sa, ci și pentru priceperea și rafinamentul cu care au fost realizate.