În data de 22 ianuarie 2016 pe site-ul Radio China Internațional a apărut un articol despre seria de evenimente dedicate Zilei Culturii Române. În cele ce urmează afișăm conținutul articolului:
Poetul nepereche, cel mai faimos poet român, părintele poeziei române moderne, Mihai Eminescu a fost omagiat la Beijing, timp de aproape o săptămână, printr-o serie de activităţi organizate de Institutul Cultural Român. Expoziţia de grafică "Avem nevoie de Eminescu" în peniţă şi acuarelă semnată de Constanţa Abălaşei-Donosă şi recitalul de poezie "Recitindu-l pe Eminescu. La steaua care-a răsărit ..." susţinut de actorul Emil Boroghină au cucerit invitaţii chinezi şi români. Artistul plastic şi actorul ne-au purtat prin lumea imaginară şi atât de ispititoare creată de Eminescu în poeziile sale, încât aceasta părea aievea. A fost un spectacol-omagiu, o imensă provocare. Aceea de-a ne întoarce la poezie şi la marele Poet.
Constanţa Abălaşei-Donosă: Eminescu este geniul sau sfântul literaturii române
"Eminescu înseamnă pentru mine valoare. Am nevoie de poezia sa citind-o, aşa cum am nevoie de apă şi de aer; de dragoste pentru frumos să mă ştiu în buna mea credinţă", ne-a spus Constanţa Abălaşei-Donosă. Expoziţia de grafică a artistei conţine portrete, ilustraţii la poezia eminesciană şi teme compoziţionale la opera sa."Expoziţia prezentă aici pe simeze "Avem nevoie de Eminescu" este dedicată marelui poet român, Mihai Eminescu, expoziţie pe care am realizat-o în acuarele şi grafică. Felul cum am realizat aceste lucrări în acuarelă şi grafică, grafica în peniţă alb-negru, am realizat-o să ajung la o esenţă, să fie plăcută ochiului şi spiritului celor ce le privesc. Eminescu fiind cel mai mare poet român care a dus limba română pe toate meridianele lumii, pentru mine înseamnă bunătate, credinţă şi mare iubire. Cu alese sentimente de mare preţuire şi multă bucurie vă mulţumesc pentru prezenţa aici şi declar deschisă expoziţia."
"Eminescu este geniul sau sfântul literaturii române. El este un fel de punct absolut al ei", a mai spus artista. „Cred că este a zecea expoziţie, pentru că eu am avut expoziţii cu Eminescu foarte multe în ţară şi la Cernăuţi, şi-n Republica Moldova, unde o parte din lucrări au fost donate. Cu o parte din aceste lucrări, în vara anului trecut, adică în anul 2015, am fost invitată la Botoşani, oraşul copilăriei lui Eminescu, unde s-a ţinut un simpozion naţional legat de poezia şi personalitatea lui Eminescu, unde au participat foarte mulţi scriitori şi eminescologi de înaltă clasă, numărul 1 ai României. Aş aminti Nicolae Georgescu, Teodor Codreanu, iar de la Cernăuţi a fost invitat academicianul Vasile Tăriceanu. Deci cu o parte din aceste lucrări sunt prezentă, aici, pe simeze. La Botoşani, datorită frumuseţii acestor lucrări am obţinut medalia de argint, adică medalia Teiul de Argint, care pe o parte are gravat Teiul lui Eminescu şi pe cealaltă parte, chipul lui Eminescu, aceasta fiind o diplomă, un premiu foarte înalt în arta plastică. În această perioadă, chiar peste două zile, adică pe 15, am şi la Cernăuţi expoziţie legată de Eminescu, deci cu o parte din lucrări am venit aici în China, am renunţat să mă duc la Cernăuţi, am trimis numai lucrările şi tot ce a fost despre mine şi am preferat să vin în China, cu toate că drumul este atât, atât de greu."
Emil Boroghină: Dorinţa mea este de a transmite mesajul eminescian, ideile care străbat de la un capăt la altul opera eminesciană
Recitalul de poezie "Recitindu-l pe Eminescu. La steaua care-a răsărit ..." susţinut de actorul Emil Boroghină a cuprins poeme reprezentative ale lui Mihai Eminescu, acestea fiind însoţite de slide-uri cu versurile traduse în limba chineză. "Vă mărturisesc că eu, încă de pe băncile institutului, am fost pasionat de teatrul poetic, în principal Shakespeare, mi-am şi dat examenul de diplomă cu un rol shakespearean şi Eminescu şi am vrut să deschid în România, în anii 70, un teatru de poezie. Încă nu am părăsit această idee, iar primii poeţi cărora le-am dedicat recitări au fost Shakespeare şi Eminescu. Shakespeare în 1974 şi Eminescu în 1975. La Shakespeare se împlineau 410 ani de la naştere, iar la Eminescu se împlineau 125 de ani. Eu începusem să lucrez la aceste recitaluri cu mult timp înainte şi m-am apropiat cu toată pioşenia de creaţia eminesciană şi de cea shakespeareană. Atunci când eu am avut premiera, în 1975, la Craiova, acesta era un spectacol cu foarte multă lume, adică era corul Filarmonicii Oltenia care avea diverse melodii, o parte din ele le-aţi auzit şi în spectacolul de astăzi şi eu eram recitatorul, pe ideea teatrului grec, teatrului antic, corul şi coreutul. La un moment dat, însă, am fost invitat la Bruxelles, în 1996, să prezint un recital la Teatrul Poem din Bruxelles, unul dintre cele mai celebre teatre de poezie, de unde s-a şi născut ideea de-a crea un teatru poetic în România, un teatru de poezie şi acolo a trebuit să mă duc singur, fără corul Filarmonicii, iar în urmă cu 3 ani, când s-a decretat ziua de 15 ianuarie, de fapt 4 ani, în 2012, ziua de 15 ianuarie, Ziua Culturii Române, am reluat într-o altă formă acest recital."
Cu talentul său autentic de recitator, actorul ne-a făcut să simţim vraja celor mai rafinate culori cu care este presărată poezia lui Eminescu, adâncimea şi strălucirea ideilor geniale ale poetului unic. "Este o foarte, foarte mare pasiune şi de vreme îndelungată pentru Shakespeare şi Eminescu, iar turneele pe care le-am făcut în mai multe ţări ale lumii, în ultima perioadă, în Statele Unite şi Canada, a fost tocmai pentru a prezenta, termenul este impropriu, la pachet pe cei doi mari poeţi ai lumii, pe Shakespeare şi pe Eminescu, ca şi aici. Le mulţumesc din suflet domnului director Lupeanu şi doamnei Ciuceanu pentru faptul că au asigurat traducerea în limba chineză, pentru că aşa cum declaram şi mai înainte, dorinţa mea este de a transmite mesajul eminescian, nu să arăt cât de talentat sau cât de frumos ar putea să spună Emil Boroghină versurile, ci ideile care străbat de la un capăt la altul opera eminesciană şi cred că datorită acestor traduceri simultane proiectate am reuşit să realizez acest lucru. Deci, poezia lui Eminescu este o obsesie de viaţă şi chiar ultimul meu recital pe care l-am realizat la Tel Aviv din poezia de dragoste a lumii, de fapt "Dragostea la senectute. Mai tare decât moartea e iubirea ...", se încheia tot cu trei sonete din Eminescu. Era celebrul poem biblic Cântarea Cântărilor cu care începeam poate cea mai frumoasă pagină de poezie de dragoste a lumii, după aceea treceam la epoca Renaşterii, la Dante şi la Ronsard şi Shakespeare, de fapt erau Dante, Petrarca, Michelangelo, Ronsard, Shakespeare şi Eminescu şi mă bucur că încheiam cu sonetele lui Mihai Eminescu. Deci, aşa cum spuneam e o pasiune de viaţă şi mă bucur că am avut posibilitatea să vin aici, acum, în zilele acestea dedicate culturii române şi mai ales naşterii poetului nostru nepereche în îndepărtata Chină şi să văd că lumea este extrem de drăguţă şi receptivă, că a fost interesată de ceea ce s-a întâmplat, astăzi, aici, de aceste punţi de legătură cum spuneam între cultura chineză şi cultura română şi sper ca ele să continue. Aici este un om extrem de inimos şi de priceput, domnul Lupeanu, mă bucur că e din generaţia mea şi este un tip, un ins care doreşte să facă foarte multe pentru România şi sunt convins că va şi reuşi, pentru că a început foarte bine. Domnia sa vroia să vin încă de anul trecut cu acest recital, în 15 iunie, dar nu fusese dat în circuit Institutul Cultural Român şi e bine că această venire a mea s-a întâmplat acum şi că mi-am făcut o mulţime de prieteni, pentru că după entuziasmul şedinţelor de fotografii de la sfârşit mi-am dat seama că lumea este extrem de drăguţă şi că nu pleacă de aici indiferentă."
Wang Tieshan: Este o ocazie rară să putem admira un astfel de recital, care ne transmite spiritul poporului român
„Recitindu-l pe Eminescu ne reîntoarcem ca dintr-un dulce somn la noi acasă", spunea Mircea Eliade, căci în poeziile sale, poetul se topeşte şi arde ca o flacără de dorul codrului şi a meleagurilor natale. "Mă bucur foarte mult că domnul Emil Boroghină a putut să vină la Beijing şi să susţină acest recital de poezii ale lui Eminescu, cu ocazia Zilei Culturii Române. Eminescu este un mare poet al poporului român şi al întregii lumi şi după câte ştiu, chiar în anii 20 ai secolului trecut, preşedintele Uniunii Scriitorilor din China, Mao Dun, chiar a apreciat poeziile lui Eminescu. Dacă nu mă înşel, în 1955, poeziile lui Eminescu au fost traduse pentru prima dată în China, iar după aceea au apărut mai multe culegeri de poezii ale lui Eminescu. Acum, de fapt, poeziile lui Eminescu deja sunt cunoscute în China, iar pentru noi vorbitorii de limba română, pentru cei care au făcut studii în România este o mare onoare şi o ocazie rară ca să putem admira un recital de acest nivel, care ne dă o satisfacţie sufletească, dar ne şi transmite spiritul poporului român", a spus preşedintele Asociaţiei de Prietenie China-România, Wang Tieshan.
Alţi invitaţi chinezi, prezenţi la eveniment, au declarat că: „România are o istorie şi o cultură îndelungate şi are relaţii bune cu China. Relaţiile diplomatice ale Chinei cu România durează de peste 60 de ani. China a început de atunci să promoveze relaţiile cu cele 16 ţări din centrul şi estul Europei, inclusiv relaţiile culturale. Am locuit în România 21 de ani. Deşi nu am învăţat foarte multe despre Eminescu, în România am observat că unele străzi au numele lui." (...) "Înainte de a ajunge în România, ştiam că în această ţară a fost un mare poet pe nume Eminescu, care se situează pe aceeaşi poziţie cu Li Bai din China. El este cel mai mare poet al României. Şi-a iubit foarte mult ţara. În România nu mai este un poet ca el. Mă bucur foarte mult că am o antologie cu versurile lui Eminescu. Îmi place foarte mult poezia Luceafărul. Eminescu este chiar un Luceafăr strălucitor. Dacă nu ar fi murit atât de devreme, el ar fi creat şi mai multe bogăţii culturale nu doar pentru România, pentru lumea întreagă."
Tot la sediul ICR Beijing a avut loc şi dezbaterea „Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu" la care au participat artiştii români Emil Boroghină şi Constanţa Abălaşei-Donosă, profesor univ.dr. Ding Chao de la secţia de limba română a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Est Europene din cadrul Universităţii de Limbi Străine din Beijing, profesorul Xu Wende, care este primul traducător al poeziilor eminesciene şi elevi ai cursurilor de limba română organizate la institut. Invitaţii au vorbit despre cum l-au descoperit pe Eminescu şi despre poeziile sale. Profesorul Xu Wende a citit mai întâi, în limba chineză, poezia intitulată „Lui Eminescu" scrisă de poeta chineză Ke Yan, la împlinirea a 100 de ani de la naşterea marelui poet, apoi în limba română. Traducerea versurilor îi aparţine.
„Lui Eminescu"
Tu nu ne eşti străin
Fie la oraşe, fie la sate
Când îţi pomenim numele
Toţi ochii mai luminoşi devin
Fie ochii negri, fie ochii albaştri
Ori ochii castanii
Tu nu ne eşti străin
În orice ţară am fi
Pe malul lacului, în munţi, în păduri
Când răsună ale tale cânturi
Răspund în limbile lor oamenii
Cu pielea albă, cu pielea neagră
Sau cu pielea galbenă
Inima ta îi izbeşte cu atâta blândeţe
Şi otodată cu atâta putere
Făcând ca fiecare suflet curat, fără să vrea
Să fie plin de sete, de dorinţa de a fi de aceeaşi profesie cu tine
De dorinţa de a respira
De a cânta şi de a căuta ca tine ...
Tu nu ne eşti străin
Trecând printr-un veac prăfuit
Ai rămas tot atât de strălucit
Tot atât de tânăr
Când versurile tale ca zafirul, ca burniţa
Ca talazurile mării se învolburează în marea oamenilor
Se va linişti dintr-o dată şi marea oamenilor
Şi va cădea pe gânduri:
Atâţia oameni „pretind a fi pe cerul ţării: stele"
Şi tu eşti pământ în a ta nemurire.
De asemenea, Asociaţia Chineză a Studenţilor Reîntorşi din Occident a găzduit vernisajul expoziţiei „Avem nevoie de Eminescu" şi recitalul de poezie „Recitindu-l pe Eminescu...La steaua care-a răsărit" susţinut de maestrul Emil Boroghină. Astfel, graţie Institutului Cultural Român de la Beijing şi directorului acestuia, Constantin Lupeanu, marele poet a fost sărbătorit în China, ţară cu adevărat prietenă a României, aici, unde chinezii îl iubesc pe Eminescu. Opera sa merită să fie cunoscută de toţi iubitorii de poezie şi de dragoste adevărată. "Eminescu este Nordul nostru", aşa cum spune atât de frumos fosta mea profesoară de limba şi literatura română din liceu, doamna Terezia Filip, într-un comentariu postat pe Facebook la emisiunea pe care am realizat-o, săptămâna trecută, cu profesorul Luo Dongquan, dedicată Luceafărului poeziei române. (Felicia Nina Gherman, foto Li Xin)
Articolul poate fi citit la următorul Link: http://romanian.cri.cn/221/2016/01/22/1s166936.htm