Institutul Cultural Român de la Budapesta în parteneriat cu Galeria de Artă Modernă-Műcsarnok, a organizat în 22-23 mai 2012, o masă rotundă despre piaţa de artă în România şi Ungaria sub genericul ARTINDEX. Unsprezece dintre cei mai reputaţi experţi, galerişti, critici şi colecţionari de artă din România s-au întâlnit cu omologii lor unguri în trei paneluri unde au încercat sa găsească asemănări şi diferenţe între evoluţiile postcomuniste din cele două ţări, la efectele pozitive şi negative ale labirintului profesional şi juridic în care se află acum licitaţiile, târgurile, colecţionarii, galeriile, muzeele, specialiştii, curatorii şi artiştii. A fost prezentat Indexul pieţei de artă româneşti, o publicaţie a ArtMark. Oaspeţii români au fost incluşi şi într-un program de vizitare a Casei de licitaţii Kieselbach, a Muzeului Ludwig, a colecţiei private KOGART, cât şi a expoziţiei de artă ”Călători europeni. Arta clujeană azi” de la Műcsarnok, în prelungirea căreia s-a desfăşurat simpozionul.
Au participat din România Pavel Şuşară, preşedinte le Asociaţiei Experţilor şi Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR), Diana Dochia, Galeria Anaid Art, Bucureşti, Mihai Pop, Galeria Plan B, Cluj / Berlin , Joana Grevers, Peggy Guggenheim Collection Museum, Veneţia şi 418 Contemporary Art Gallery, Bucureşti, Cristina Olteanu, ArtMark, Bucureşti, Sebestyén Szekely, Casa de licitaţii Quadro, Cluj, Gabriela Massaci, Galeria AnnArt, Bucureşti, Eugen Voicu, Fondul de investiţii artistice CEO Certinvest, Mladen Bataniaţ colecţionar de artă contemporană, Oana Tănase, curator Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Cosmin Năsui, fondatorul site-ului de artă www.modernism.ro. Din Ungaria au luat parte Annamária Molnár, preşedinta Uniunii Galeriilor Contemporane, Budapesta, Gábor Einspach, editor Art Magazin, Galeria Kieselbach, Krisztina Szipőcs, Ludwig Múzeum, Budapesta, Gábor Rieder, redactor-şef Flash Art, János Sturcz, Universitatea de Arte Plastice, Budapesta, Ernő P. Szabo, istoric de artă, Új Művészet, Attila Ledényi, organizator târg de artă, EDGE Communication, Anna Körmendi, colecţionar de artă, Gábor Andrási, critic, revista Műértő, Budapesta, Gábor Takács, Világgazdaság, Gábor Gulyás, directorul Galeriei de Artă modernă budapestană.
Înainte de 1989, în Europa Centrală şi de Est artele contemporane jucau un rol secundar pe scena pieţei de artă. În România, legea patrimoniului cultural obliga persoanele să îşi declare obiectele artă personale, iar statul avea drept de preemţiune la orice vânzare. După 1990 legea a fost anulată, însă a fost nevoie de zece ani pentru o nouă lege a patrimoniului cultural. Încet-încet, mai cu seamă după 2000, apar cataloage de nivel şi promovarea profesionistă a valorilor artistice, cât şi primele case de licitaţii, iar operele artiştilor români din secolele XIX şi XX au devenit căutate pe piaţă. Noua lege reglementează drepturile de proprietate şi condiţiile de evaluare, iar galeriile sunt obligate să aibă experţi contractanţi. În Ungaria primele galerii private au apărut în anii ’90, mai apoi s-a născut o reţea noncomercială a galeriilor, însă locaţiile principale ale pieţei de artă au rămas casele de licitaţie. Mai târziu, după un nou val, galeriile încep să îşi deschidă porţile pentru artiştii debutanţi, iar arta modernă începe să fie valorificată, unii artişti primind cotă naţională şi internaţională. Care sunt priorităţile în evoluţia pieţei de artă a celor două ţări, care au fost experienţele marcante, ce se poate învăţa prin cunoaştere reciprocă, sunt doar câteva din întrebările la care schimbul de experienţă propus de ICR Budapesta a oferit răspunsuri.
