Între Dragobete și Mărțișor (24 februarie – 1 martie), expoziția documentară „Viața, oamenii și diversitatea portului popular din Veneția Transilvaniei” va fi deschisă pentru public cu program prelungit, între orele 10:00-19:00, la galeria Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.
Sâmbătă, 26 februarie, între orele 13:00-19:00, vor avea loc tururi ghidate, în limba română, cu publicul vizitator al expoziției. La ora 16:00 va avea loc prezentarea expoziției, a istoriei și a tradițiilor satului Veneția de Jos, la care vor participa: Nicolae Pîrvu, parohul Parohiei Ortodoxe Noale „Intrarea Maici Domnului în Biserică”, născut în satul Veneția de Jos, România; Domnul Alexandru Grancea, Președințele Asociației „Ioan Cavaler de Pușcariu”; Domnul Ovidiu Ovesea, Primarul Comunei Pârâu; Doamna Nicoleta Grancea, curatoarea expoziției, voluntar al Asociației „Ioan Cavaler de Pușcariu”; Doamna Aurelia Bata Stoica, artist popular din Veneția de Jos. Evenimentul va fi înregistrat și difuzat pe paginile de socializare ale institutului, cu traducere în limba italiană.
Expoziția prezintă costume populare din satul Veneția de Jos, din zona istorică a Țării Făgărașului, actualmente județul Brașov și fotografii din viața satului. Localnicii din Veneția de Jos ( = Venetia Transilvaniei) sunt moștenitorii unui tradiții artizanale de exceptie în domeniul vestimentar, caracteristică pentru zona de răsărit a Țării Făgărașului. Piesele vestmintelor populare de aici sunt unice și destul de puțin cunoscute publicului larg. Pe lângă minunatele piese artistice de îmbrăcăminte, expoziția cuprinde fotografii din viața satului realizate în cadrul a două proiecte de documentare etnografică a portului popular: „Acasă la Origini” – La Blouse Roumaine, fotograf Dinu Constantin și “Etnotique”, fotograf Ileana Rădulescu și cercetător Alexandra Negrilă.
Proiectul este organizat de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția și Asociația „Ioan Cavaler de Pușcariu”, în colaborare cu Muzeul de Etnografie Brașov, “Etnotique” și “La Blouse Roumaine”.
În perioada 12 februarie - 1 martie 2022, în contextul ediţiei din acest an a celebrului Carnaval de la Veneția, galeriile Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția găzduiesc expoziția documentară Viața, oamenii și diversitatea portului popular din Veneția Transilvaniei.
Expoziția prezintă costume populare din satul Veneția de Jos, județul Brașov, Romania și fotografii din viața satului. Localnicii din Veneția Transilvaniei sunt moștenitorii unui tezaur vestimentar de excepție pentru zona istorică de răsărit a Țării Făgărașului, cu piese de port popular unice, puțin cunoscute publicului larg.
Pe lângă exponatele vestimentare și obiectele de podoabă expuse în premieră în Italia, expoziția va cuprinde o serie de fotografii din viața satului, realizate în cadrul a două proiecte de documentare etnografică a portului popular: „Acasă la Origini” – La blouse roumaine, fotograf Dinu Constantin și Etnotique, fotograf Ileana Radulescu și responsabil cercetare Alexandra Negrilă.
Programul de vizitare al expoziției: de luni până duminică, între orele 10.00-13.00 si 15.00-19.00.
Un eveniment dedicat expoziției va avea loc în data de 26 februarie, începând cu ora 13.00.
Veneția Fagarasului a fost atestată documentar încă din anul 1235, când Papa Grigore al-IX lea poruncește efectuarea unei cercetări în pricina dintre episcopul Transilvaniei și mai mulți preoți din zona sudului Țării Făgărașului, printre care și un anume “Conrad de Venetiis”, fiind astfel unul satele cu cea mai veche atestare din Țara Făgărașului.
Nicolae Densușianu (1846-1911) afirma, în lucrarea sa „Dacia Preistorică”, că satul ar fi fost înființat de coloniști romani stabiliți în Dacia, în vecinătatea geților, și susține că Veneția din Țara Făgărașului ar avea aceeași origine cu Veneția din Italia. Chiar istoricul grec Herodot afirmă că în vecinătate cu geții locuia un popor numit veneți sau vineți.
Satul a fost din cele mai vechi timpuri un important centru administrativ, judecătoresc, economic, comercial, cultural, având chiar și o mică industrie înfloritoare. Oameni destoinici, localnicii se ocupau, pe lângă agricultură, cu prepararea varului (existau 30 de cuptoare în sat), negoțul cu lemne, producerea de țigle și cărămizi (6 ateliere), în sat fiind chiar și un centru de cojocărit.
Proiectul este realizat de
Asociația culturală „Ioan Cavaler de Pușcariu”, în colaborare cu Etnotique, La Blouse Roumaine și
Muzeul de Etnografie Brașov.
https://www.conoscerevenezia.it/?p=85103
