Sesiunea ştiințifică „Centenarul Unirii Basarabiei cu România” şi expoziţia „Centenarul Unirii Basarabiei cu Ţara”

Sesiunea stiintifica Centenarul Unirii Basarabiei cu Romania si expozitia Centenarul Unirii Basarabiei cu tara

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Academia Română, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Primăria Municipiului Chişinău a organizat, în data de 27 martie 2018, în contextul Anului Centenar, sesiunea ştiințifică „Centenarul Unirii Basarabiei cu România” şi expoziţia Centenarul Unirii Basarabiei cu Ţara”.

Vernisajul expoziției „Centenarul Unirii”, organizată de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, Galeria la Rond situată în spatele statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău a avut loc la ora 09.00 în prezenţa unui public numeros, de peste 100 de persoane, majoritatea liceeni şi studenţi. În deschiderea evenimentului, acad Valeriu Matei, directorul ICR Chişinău a făcut o scurtă și cuprinzătoare trecere în revistă a evenimentelor istorice care au contribuit la semnarea, pe 27 martie 1918 a actului Unirii Basarabiei cu România, referindu-se totodată la personalităţile basarabene care au făcut posibilă unirea. Prezent la eveniment, domnul Mirel Taloş, vicepreşedintele Institutului Cultural Român, a declarat că este necesară o întreagă campanie pentru a readuce în manualele de istorie şi în atenţia publicului larg faptele şi personalităţile istorice basarabene care au făcut posibilă Unirea Basarabiei cu Ţara, exprimându-şi dorinţa ca următorul vernisaj al expoziţiei să fie la Bucureşti.

Istoricul Gheorghe Negru a vorbit despre necesitatea de a ne însuşi lecţiile predate de istorie pe parcursul formării noastre ca neam şi ca popor ca să putem avea un prezent decent şi viitorul pe care ni-l dorim. Scriitorul Gheorghe Pârja din Maramureş a salutat publicul basarabean din partea românilor din nordul ţării, adresându-le felicitări cu prilejul Centenarului.

Sesiunea Ştiinţifică „Centenarul Unirii Basarabiei cu Ţara” a fost inaugurată de către preşedinţii celor două academii de ştiinţe: acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi acad. Cristian Hera, preşedinte al Academiei Române. După discursurile lor de salut, a luat cuvântul istoricul Gheorghe Postică, şef cabinet ministru în cadrul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova care a transmis un cuvânt de felicitare din partea doamnei Monica Babic, Ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării pentru toţi participanţii şi invitaţii conferinţei cu ocazia Centenarului Unirii Basarabiei cu România. În debutul disursului său, acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj a oferit Bibliotecii Academiei de Ştiinţe a Moldovei din partea grupului de academicieni din Cluj-Napoca şi în special din partea academicianului Cornel Ţăranu orchestrarea imnului naţional Deşteaptă-te române făcută în 1896 de George Enescu şi prezentată nu demult timp în primă audiţie la Cluj-Napoca şi la Viena. În prelegerea sa, domnul Pop s-a referit la rolul jucat de Academia Română şi membrii săi în cadrul evenimentelor istorice care au dus la Unirea Basarabiei cu România.

În discursul său de salut, E.S. Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova a declarat că angajamentul luat de România faţă de Basarabia acum 100 de ani continuă şi în zilele noastre, prin sprijinirea integrării europene, exprimându-şi eperanţa că eforturile depuse de instituţiie diplomatice şi de cultură vor crea cât mai curând o Europă unică, fără graniţe teritoriale, dar în care toate naţiunile să îşi poată exprima şi cultiva cultura şi valorile care le definesc. În context, domnul Mirel Taloş, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român a declarat că instituţia pe care o conduce este pusă, prin intermediul reprezentanţei de la Chişinău, într-o situaţie ieşită din comun: de a promova cultura şi valorile istorice româneşti într-un spaţiu în care acestea sunt, de fapt la ele acasa. Prin urmare, dezideratul Institutului Cultural Român este să promoveze şi sprijine valorile culturii româneşti produse în România pe teritoriul Republicii Moldova şi cele produse în Republica Moldova în România şi în toată lumea prin intermediul institutelor culturale româneşti din străinătate.

La rândul său, acad. Valeriu Matei, a declarat că actul Unirii Basarabiei cu România a fost un „miracol legitim” fiindcă a fost o continuare firească a mişcării de rezistenţă faţă de regimul autocrat ţarist rus care nu a încetat niciodată, menţionând generaţiile care s-au succedat pregătind „miracolul” de la 1918: generaţia lui Gavriil Bănulescu-Bodoni, generaţia lui Constantin Stamati, generaţia lui Alexandru Hâşdeu, generaţia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu şi a lui Vasile Stroescu, cea a lui Nicolae Casso, sau a lui Constantin Stere.

Printre personalităţile prezente la sesiunea ştiinţifică comună a celor două Academii, s-au numărat: Gheoghe Popa, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale; Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal din Republica Moldova; acad. Răzvan Teodorescu, acad. Cornel Ţăranu; acad. Mihai Cimpoi; acad. Nicolae Dabija; acad. Gheorghe Mustea; Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei; Petru Hadârcă, directorul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău ş.a.