eseist, filosof, economist, om politic
Petre Ţuţea a urmat Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, ajungând doctor în Drept administrativ, „Magna cum laude" (1929). În anul 1932, fondează revista „Stânga: linia generală a vremii", unde semnează cu pseudonimul Petre Boteanu. Între anii 1933-1934 a fost ataşat la Legaţia Economică Română din Berlin, unde se întâlneşte cu Nae Ionescu. În 1935 a publicat Manifestul revoluţiei naţionale, împreună cu Sorin Pavel, Ioan Crăciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu şi Petre Ercuţă. Între anii 1936-1939 a fost şef de secţie în Ministerul Economiei Naţionale, Biroul de publicaţii economice şi propagandă. În 1940 a fost şef de secţie în Ministerul Comerţului Exterior. Colaborează la diverse publicaţii, în special la „Cuvântul", condus de Nae Ionescu, unde publică articole de economie politică. Între 1940-1944 a fost şef de secţie în Ministerul Războiului, iar între anii 1944-1948 a fost director de studii în Ministerul Economiei Naţionale.
Este arestat de către autorităţile comuniste impuse de sovietici şi anchetat fără condamnare timp de 5 ani (1948-1953), apoi este arestat din nou pe 22 decembrie 1956 sub acuzaţia de uneltire contra ordinii sociale. Este condamnat la 10 ani închisoare în 1957, apoi i se intentează un nou proces în 1959 şi este condamnat la 18 ani muncă silnică, din care a executat 8 ani (1956-1964) în diverse penitenciare, mai ales la „centrul de reeducare de la Aiud".
După ce a fost eliberat în timpul amnistiei din 1964, cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor din închisoare, Ţuţea s-a aflat sub observaţia permanentă a securităţii comuniste. Numeroasele descinderi la locuinţa sa modestă au dus la confiscarea a numeroase manuscrise, studii şi materiale, printre care o copie a proiectului Prometeu.
În jurul anului 1980, Ţuţea definitivează modul de gândire „teologal", odată cu completarea monografiei Reflecţii religioase asupra cunoaşterii, despre filozofia lui Platon. În această perioadă „teologală", Petre Ţuţea a început o Antropologie creştină concepută schematic în şase capitole: 1. Problemele sau Cartea întrebărilor; 2 . Sistemele sau Cartea întregurilor logice, autonom-matematice, paralele cu întregurile ontice; 3. Stilurile sau Cartea unităţilor cultural-istorice şi a modalităţilor estetice ale artelor, sau Omul estetic; 4. Ştiinţele, sau Disciplinele spiritului omenesc; 6. Dogmele sau Situarea spiritului în imperiul certitudinii. Tratatul poate fi considerat o încercare neterminată de a deconstrui şi recupera răspunsurile celor trei întrebări fundamentale ale filozofiei, după Kant: „Ce pot să ştiu? Ce trebuie să fac? Ce pot spera?". Marele filozof german adaugă a patra, la care - aşa cum subliniază Ţuţea, se reduc celelalte trei: „Ce este omul?"
Petre Ţuţea a fost supranumit un Socrate român datorită preocupărilor filosofice şi rolului educativ pe care l-a asumat prin exemplul său personal în orice circumstanţe, chiar şi în închisoare. Din cauza persecuţiei, a publicat foarte puţin înainte de 1989, însă imediat după prăbuşirea regimului comunist scrierile şi interviurile sale au început să fie difuzate prin toate mediile: eseuri filosofice, dialoguri, scrieri monografice, scrieri cu caracter economic şi politic, proiecte, filme documentare.
„Gîndirea dogmatică situează spiritul primitor al Realului deasupra idealului, al acestei perfecţiuni iluzorii a omului întrebător, aleşii ieşind prin "graţie şi revelaţie" din istoria încărcată de întrebări - probleme - nesfârşite. Idealul aparţine omului istoric, întrebător şi căutător, care se desfăşoară în timp şi spaţiu sub semnul neîmplinirii. Idealul înlocuieşte adevărul religios în esenţă, utilul variabil şi plăcut mişcînd sisific spiritul credinciosului în direcţia unei finalităţi iluzorii, trezit de neliniştea produsă de perspectiva infinitului şi a morţii.
Ce-i rămîne omului istoric aici? Jocul trecător al logicului şi onticului şi invarianţele iluzorii. Nimic pur şi absolut sub idealul uman. În acest context situez şi preaomenescul joc al opţiunilor între esenţe şi existenţe." (Petre Ţuţea, 1987 - Într-o formă uşor schimbată, textul este inclus în partea introductivă a secţiunii „Problema" din volumul I, „Problemele sau Cartea Întrebărilor" al Tratatului de antropologie creştină, „Omul".)
Surse:
http://www.tutea.ro/
www.filozofianuantelor.org
http://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_%C8%9Au%C8%9Bea
