Institutul Cultural Român Budapesta a invitat publicul la o călătorie românească prin Budapesta. Periplul condus de profesorul Farkas Jenő a prezentat participanților repere românești din capitala ungară, urmele pe care le-au lăsat românii în decursul secolelor prin Buda şi Pesta.
Informațiile prezentate îmbogățesc experiența vizitării orașului prin evidențierea urmelor vizibile în capitala Ungariei.
Data evenimentului: sâmbătă, 13 mai, ora 11.00-13.00, în limba română şi duminică, 14 mai, ora 16.00-18.00, în limba maghiară.
Participarea a fost posibilă în baza înscrierii prealabile, locurile fiind limitate. Cei interesați au fost rugați să transmită un e-mail cu subiectul „O călătorie românească prin Budapesta” către romankulturalis.intezet@upcmail.hu până la data de 12 mai, ora 17.00.
Turul a fost gratuit, punctul de pornire fiind Curţile Gojdu, Capela Ortodoxă Română (1075 Budapesta, strada Holló, nr. 8).
Traseul turului ghidat, condus de profesorul Farkas Jenő, a cuprins:
- Curțile Gojdu, Capela Ortodoxă Română şi Așezământul Monahal „Sfântul Ioan Botezătorul”, placa memorială Gojdu;
- strada Király, casa în care a locuit Gheorghe Ioanovici de Dulău, parlamentar, secretar de stat, membru al Academiei Ungare de Științe;
- Piața Vörösmarty (casele de pe partea de est: nr. 2 era proprietatea familiei Mocioni, nr. 3, casa lui Gheorghe Sina, nr. 4, casa lui Anastasie Lepora, nr. 5 casa lui Constantin Grabovschi, nr 6. casa lui Anastasie Lica);
- strada Váci;
- Piaţa Roosevelt;
- Piaţa Petőfi;
- fosta casă Grabovschi / Restaurantul de 100 de ani. Clădirea are o semnificație şi pentru Biserica Ortodoxă Română din Transilvania şi din Ungaria. Aici a trăit între anii 1823–1829 Atanasiu Şaguna (care, mai târziu, adoptă numele de Andrei Şaguna);
- sediul redacției Revistei Familia, strada Nyáry Pál , nr. 4, fondată de Iosif Vulcan;
- sediul Societății „Petru Maior” şi al revistei literare Luceafărul, strada Veres Pálné, nr. 11;
- Piața Szervita, nr. 3, unde a locuit medicul stomatolog Dimitrie Nedelcu (1812–1882), care a fost creatorul catedrei de stomatologie a Facultății de Medicină din Pesta;
- Cetatea Budei, la nr. 6 din Piaţa Szentháromság, Tipografia Universității din Buda, unul dintre cele mai mari centre în care s-a editat carte românească. Între 1780 şi 1830 s-au tipărit aici peste 200 de cărţi româneşti.
Farkas Jenő, profesor universitar, traducător şi critic literar, personalitate recunoscută, a predat la Catedra de Română a Universităţii ELTE din Budapesta, a fost colaborator principal al Enciclopediei literaturii universale (Világirodalmi Lexikon) pentru literatura română şi al unor reviste din străinătate, a participat la peste douăzeci de conferințe internaționale de literatură și a publicat volume de eseuri, cărți de gramatică, articole și interviuri în limbile maghiară, franceză şi română. A avut numeroase emisiuni la radio, la televiziune şi rubrică permanentă la emisiunea în limba franceză (La francophonie hongroise) a Magyar Rádió.
