arhitect, membru titular al Academiei Române, preşedinte de onoare a Uniunii arhitecţilor din România
A studiat la Şcoala de Arte Frumoase din Paris. A participat la construcţia Universităţii din Bucureşti, alături de arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti (1912 - 1913). A elaborat o serie de studii de sistematizare, precum cel pentru Piaţa Victoriei din Bucureşti. A fost profesor la Institutul de arhitectură „Ion Mincu". Opera sa îmbină tradiţia arhitecturii naţionale cu formele arhitecturii contemporane. Lucrările elaborate de Marcu au evoluat de la romantismul naţional la clasicismul modern şi, mai târziu, către funcţionalism. Lucrările sale au reprezentat România la târgurile internaţionale de la Barcelona din 1929 şi Paris din 1937.
Numele arhitectului Duiliu Marcu este legat de multe dintre zonele-cheie ale Bucureştiului. Palatul Victoria, finalizat spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, este una dintre cele mai cunoscute opere ale arhitectului român. Duiliu Marcu nu a creat doar o clădire în inima Capitalei, ci un spaţiu urbanistic unitar şi funcţional, care pune în valoare construcţia. Piaţa Victoriei a fost gândită ca un nucleu şi chiar ca o afirmare a identităţii politice şi naţionale. Proiectat iniţial pentru Ministerul de Externe, Palatul Victoria a fost, în perioada comunistă, sediul Ministerului de Externe şi al Consiliului de Miniştri. În 1990 a devenit sediul primului guvern al României post-comuniste, iar în 2004 a fost inclus pe Lista monumentelor istorice. Interioarele şi faţadele Palatului Victoria reflectă intenţia arhitectului de a combina elementele clasice cu o concepţie modernă, geometrică a compoziţiei. Este o preocupare firească, deoarece Duiliu Marcu s-a alaturat în anii '30 curentului modern, după o primă perioadă sub influenţa academismului francez, urmată de o preferinţă pentru stilul neo-românesc. Iniţial, faţada principală şi cele laterale ale clădirii Guvernului erau îmbracate cu plăci de marmură de Carrara şi aveau pe cele două plinuri laterale, panouri decorative sculptate.
Printre clădirile proiectate de Duiliu Marcu se mai numără şi:
• Hotelul Athenée Palace, 1925 - 1927
• Clădirea Biblioteca Academiei Române, 1936 - 1938
• Clădirea Academiei Militare, 1937 - 1939
• Piaţa Unirii, Oradea
• Teatrul din Timişoara (faţada)
• Politehnica din Timişoara
Surse:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Duiliu_Marcu
http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/Duiliu+Marcu
http://www.answers.com/topic/duiliu-marcu-1
