La 22 martie 2023, ora 17:00, Institutul Cultural Român de la Budapesta, în parteneriat cu Facultatea de Arhitectură și Inginerie Civilă Ybl Miklós din Budapesta, au organizat conferința Trei teorii despre artă și arhitectură. Proiectul, organizat la inițiativa ICR Budapesta, a luat naștere în urma vernisajului expoziției de etnosculptură Înainte de Brâncuși előtt la care a participat și decanul Facultății de Arhitectură și Inginerie Civilă Ybl Miklós, Prof. arh. dr. Anthony Gall.
Subiectele conferinței au avut în centrul discuțiilor un numitor comun – arta lui Constantin Brâncuși. Arhitectul Mihai Donici, a vorbit despre lumea formelor lui Brâncuși ce provin dintr-o civilizație arhaică neolitică, ce au cizelat forme ancestrale perfecționate aproape biologic. Artefactele din lemn cărora el le dă o nouă viață, au rămas cu o formă intrinsecă și transmit emoția timpului, emoția meșterului și emoția atingerii generațiilor.
Cele trei teorii despre artă și arhitectură, văzute ca niște axele ale timpului, au stat la baza conferinței Trei teorii despre artă și arhitectură, tranzitând subiecte ca Grecia Antică, care era văzută ca un curent clasic cu caractere baroce, renaștere și neoclasicism. S-a făcut o paralelă între obiectele din expoziția Înainte de BRÂNCUȘI előtt, artefacte din cultura română și artefacte din cultura maghiară, care se deosebeau prin detaliile minimaliste lucrate cu îndemânare de meșterii acelor vremuri.
Decanul Facultății de Arhitectură și Inginerie Civilă Ybl Miklós din Budapesta, domnul Anthony Gall, a vorbit studenților despre importanța pe care Constantin Brâncuși o atribuia spațiului, operelor sale de înaltă factură și integrării acestora în contexte diferite. A subliniat rolul arhitectului Donici în lumea formelor lui și conceptualitatea propriilor creații, care prin tehnica readymade a conturat o altă lume, încercat să meargă cu un pas mai departe, dând viață propriilor artefacte în spiritul brâncușian.
S-au purtat discuții libere despre repere teoretice ale demersului arhitectural și inițierea în problematica formei arhitecturale, privită nu ca materializare a unor cerințe imediate sau a unei creativități subiective, ci ca un principiu activ, purtător de semnificații și modelator al cadrului de existență umană. Înțelegerea potențialului expresiv al formei arhitecturale din perspectiva determinărilor sale structurale, funcționale și estetico-simbolice, prin compoziții ready-made cu artefacte din cultura populară, care susțin temele aflate într-un dialog intercultural.
Mihai Donici – arhitect, designer, scenograf și etnosculptor, este autorul a peste 100 de proiecte de arhitectură, printre care se numără și Biserica Martirilor din Popești-Leordeni, ridicată deasupra canalului în care a fost aruncată cenușa martirilor Revoluției din 1989. A lansat conceptul de etnosculptură în anul 2012, prin expoziția Înainte de Brâncuși de la Galeria Triade și Muzeul de Artă Târgu Jiu. A fost creatorul multor scenografii la spectacolele de teatru instituțional și independent, a realizat designul a zeci de piese de mobilier și al automobilului Dacia 500 Maxi, produs la Timișoara.
Anthony Gall – arhitect, rectorulFacultății de Arhitectură și Inginerie Civilă Ybl Miklós din Budapesta, directorul general și designerul Gallés Tarsai Architectsși membru de onoare al Academiei Maghiare de Arte. S-a născut în partea de nord-est a Australiei și a absolvit Universitatea din Queensland. A primit o bursă postuniversitară a colegiului de Arte Frumoase în 1989, iar în 1993 s-a stabilit în Ungaria. Numele său este asociat cu clădiri precum Hangvilla dinVeszprem, Hotel Clark, Crama Béres din Erdőbény, Institutul de Mobilitate, Capela Sf. Cristofor din Gyilkos-tó sau reconstrucția monumentală a Casei Elefantului din Grădina Zoologică și Grădina Botanică din Budapesta. Munca sa a fost recunoscută, printre altele, cu Medalia Memorială Gyula Forster, ICOMOS, Europa Nostra, Károly Kósși Pro Arhitectura de 3 ori. În 2018 a primit premiul Ybl pentru transmiterea demnă a moștenirii lui Károly Kós, pentru munca sa de expert în art nouveau și arhitectura populară, precum și pentru activitatea sa de cercetător, arhitect și profesor.
