- 18 September 2019
- Etichete Alice Toma Limba și literatura română ULB Bruxelles
Cristina Alice Toma este profesoară de limba și literatura română la Universitatea liberă din Bruxelles. În eforturile sale de a-i face pe studenți să cunoască și să ne îndrăgească limba și cultura, Alice Toma întâmpină provocări inedite, o experiență pedagogică ce poate trezi curiozitatea oricui este interesat de dialogul dintre oameni, în acest „melting pot” european care este Belgia și, în particular, Bruxelles.
1. Care este istoria predării limbii române în Belgia, în particular la Bruxelles?
Era în vara anului 2010. Bruxelles-ul, oraș cosmopolit și capitală europeană, deschidea larg porțile, printr-o instituție academică de prestigiu, Université libre de Bruxelles – ULB, unui nou univers cultural: studiile românești.
Iată portretul instituției gazdă în 2010: „Fondată în 1834, Universitatea Liberă din Bruxelles este o universitate angajată, multiculturală şi fidelă principiului «libre examen» care postulează independenţa raţiunii şi respingerea oricărei dogme. În anul 2010, are peste 22 000 de studenţi şi peste 2100 de cercetători. Oferta sa de învăţământ este bogată, cuprinzând 40 de licenţe, 175 de masterate şi 20 de doctorate. Deschiderea internaţională a universităţii este demonstrată de prezenţa ridicată, la aproape 30%, a studenţilor străini, de parteneriatele privilegiate cu universităţi din afara ţării şi de rata mare de satisfacţie în schimburile Erasmus. Calitatea cercetării la ULB este încununată de 3 premii Nobel, o medalie Fields, 3 premii Wolf, 2 premii Marie Curie şi 22 de premii Francqui.
Facultatea de Filosofie şi Litere este cea mai mare dintre cele 13 instituţii de învăţământ şi cercetare ale universităţii. După prima diviziune din 1890, în trei secţii, Filologie clasică, Filosofie şi Istorie, a continuat să se dezvolte, ultima dintre secţiile adăugate fiind cea de Limbi şi Lingvistică (1980). În anul 2010, facultatea are mai multe centre de cercetare şi cinci secţii de învăţământ, printre care Departamentul de limbi şi literaturi care găzduieşte, în Filera sa de limbi şi literaturi franceze şi romanice, începând cu anul universitar 2010-2011, primul lectorat de limbă română la Bruxelles.” În acest lăcaș, își deschide drum, cu muncă și mândrie, pas cu pas, Lectoratul de studii românești.
Lectoratul de limbă română se înfiinţează graţie colaborării dintre Institutul Limbii Române, Ambasada României în Regatul Belgiei şi Universitatea Liberă din Bruxelles. Actul ce pune bazele colaborării instituționale în domeniul învățământului și al culturii între Universitatea liberă din Bruxelles și Institutul Limbii Române este un Protocol cu 12 articole semnat, prin grija Ambasadorului Ovidiu Dranga, la Bruxelles pe 29 iunie 2010 și la București pe 20 iulie 2010 de către șefii celor două instituții, respectiv, Rectorul Philippe Vincke și Directorul Corina Chertes. Primul lector de limbă română, Cristina-Alice Toma, este ales în luna septembrie 2010 în urma unui concurs la care, potrivit Decanului Didier Viviers (Radio România Actualităţi, 8 octombrie 2010) sunt prezentate candidaturi excelente. Limba română are un program de studii similar cu programul celorlalte limbi ale departamentului, program ce cuprinde cursuri de limbă română, istoria şi cultura României şi literatură română.
La început de an universitar 2019-2020, la aproape 10 ani de la înființare, prin reorganizarea departamentelor și a facultăților, lectoratul de limbă română face parte din Facultatea de Litere, Traducere și Comunicare, având studenți ce provin din toate cele trei departamente ale facultății și din patru din cele 18 filiere, lectorul fiind președintele uneia dintre acestea: Departamentul de limbi și litere (Filiera limbi și litere franceze și romane, Filiera limbi și litere moderne), Școala de traducere și interpretariat ISTI-Cooremans (Filiera traducere și interpretariat) și Departamentul de Științe ale informării și comunicării (Filiera comunicare multilingvă).
În anul universitar 2019-2020, sunt în curs, sub îndrumarea lectorului de română, șapte lucrări de masterat și două lucrări de doctorat. Dincolo de aceste cursuri regulate, limba română este prezentă, grație dinamismului lectorului, și în alte programe de studii. De exemplu, alături de neerlandeză, rusă, turcă și chineză, româna a fost inclusă în programul cursului de Structures linguistiques comparées – titular Anne-Rosine DELBART, din cadrul masterului FLE.
2. Cum ați descrie interacțiunea dvs. cu studenții străini, spre deosebire de cei români?
Când predai limba română studenților care nu sunt români, ai ocazia să-ți amintești, o dată în plus, că ești român. Există, în mod evident, aspecte comune în interacțiunea profesor – studenți, oricare ar fi aceștia și aspecte speciale, când comparăm studenții străini cu studenții români. Consider că, în general, relația dintre profesor și studenți se bazează pe respect reciproc, seriozitate și pasiune pentru conținutul cursurilor în cadrul cărora ne întâlnim. Andrei Pleșu amintea într-un interviu că personalitatea și drumul său prin viață au fost construite și prin ocaziile date de unele întâlniri – întâlniri cu oameni, în principal. Extrapolând afirmația sa, ceea ce consider important în interacțiunea mea cu studenții străini este să-i fac să înțeleagă că trăiesc o întâlnire specială: întâlnirea cu limba română, cu România și cultura sa. Această întâlnire contribuie la construirea lor ca oameni și poate deveni o temelie solidă pentru viitor.
În acest sens, activitățile desfășurate de lectorat în colaborare cu Ambasada, Institutul Cultural Român din Bruxelles și ILR au un rol foarte important, încercând să creăm la Bruxelles spațiul în care este posibilă un fel de imersiune lingvistică și culturală. Institutul Cultural Român, ILR dar și Ambasadei României în Regatul Belgiei sunt instituțiile românești care susțin lectoratul.
3. Pe ce se axează programa cursului dvs.?
Limba este vehicul al culturii. Este fraza care ar rezuma politica lingvistică a ULB pe care o adoptăm în alcătuirea programului de studii. Tradiția se moștenește și se creează: din an în an și din mână în mână, ștafeta merge mai departe.
Dat fiind că studiile românești cuprind cele trei cicluri universitare, componenta strict didactică este completată de activitatea de cercetare, în care sunt implicați studenți din ciclurile superioare. În plus, prin colaborarea cu profesori din ULB și cu profesori din țară, toți studenții, indiferent de ciclul de studii, au ocazia de a cunoaște specialiști din domenii diferite : de la lingvistică și literatură, la istorie, filosofie, istoria artei și cinematografie, pentru a da numai câteva exemple.
Împreună cu studenții și colegii, din interacțiunea pentru pregătirea și realizarea cursurilor, creăm materiale didactice tradiționale sau digitale, cum este platforma de învățare și intercomprehensiune în limbi romanice RomaNet. Aceasta devine o tradiție, ca și seriile anuale de cursuri-conferință care au încununat a 30-a conferință în anul universitar 2018-2019. Mulți dintre invitați sunt colegi lectori ILR, ideea emergenței unui curs itinerant asupra românismului prefigurându-se din ce în ce mai limpede.
Prin organizarea unor cursuri sub formă de conferință, ca și prin organizarea colocviilor științifice, studenții interesați de cercetare – și nu numai – au acces la teme de actualitate științifică și culturală imediată, care variază de la un an la altul, asigurându-se prospețimea de care este nevoie în menținerea curiozității intelectuale și a creativității.
4. Care este atitudinea studenților față de studiul limbii române? Ce îi interesează?
Populația cursurilor este foarte eterogenă și interesele – asemenea. De la filologi romaniști interesați de română ca element al familiei limbilor romanice, până la slaviști care vor să ajungă la sonoritatea slavonă a limbii române, de la români născuți departe de casă, până la prieteni ai României sau de la studenți Erasmus pentru un an la ULB, până la pur și simplu studenți curioși de exotismul Orientului, în care este inclusă România ca fascinanta Belgie a Orientului de altădată, nicio posibilitate nu este exclusă.
5. Cum este experiența didactică într-un mediu atât de multicultural cum este Bruxelles? Ce este surprinzător în viața academică din acest punct de vedere?
Cunoașterea începe cu o carte, apoi încă una și încă una. E manualul unui învățâmânt de calitate, e volumul unei cercetări științifice de înalt nivel, e tratatul unei culturi de valoare. Colaborare, organizare, armonie, fiindcă unirea dă puterea.
Posibilitățile de colaborare sunt multiple, încât la început ești surprins tot timpul de asocierile la care poți ajunge, iar mai apoi, prin obișnuință, uneori uiți să mai fii surprins. De exemplu, o seară culturală româno-poloneză poate fi considerată surprinzătoare. Scenariul nu este frecvent repetabil și reperabil în spațiul academic: o colegă de la ULB, poet și pictor, se întâlnește cu o colegă profesor și curator de artă de la UB. Surprinzător este, de asemenea cumva, când descoperi câte lucruri frumoase poți face. Poți ajunge să fii parte inclusiv la unul dintre cele mai noi proiecte din ULB – UDA Universitatea pentru copii.
6. Dacă ar fi ca oamenii să știe un singur lucru despre limba și cultura române, care ar fi acesta, din punctul dvs. de vedere?
Spațiul mioritic, Dunărea, Carpații și Marea – aici s-au născut dorul și doina. Bazele folclorice ale literaturii noastre culte și viziunea românească a lumii.
Cristina Alice Toma este primul lector de limbă, literatură, cultură și civilizație românească la Bruxelles. Dublu doctor în filologie la București și în lingvistică la Geneva, este conferențiar în cadrul Departamentului de lingvistică al Facultății de Litere, Universitatea din București. Având ca domenii de interes semantica și terminologia, analiza discursivă și pragmatica, retorica și literatura, a publicat 5 volume de autor, peste 100 de articole științifice și mai multe volume în colaborare. Amintim: împreună cuAcad. Baudouin Decharneux, 2017, Actes du colloque Poétique, mythes et croyances, organisé les 14 - 15 juin 2013 avec le soutien de la FPL, de l’ULB, de l’ILR, de l’ICR et de l’Ambassade – vol. I, EME, Bruxelles și împreună cu Maria Teresa ZANOLA, 2016, Terminologie et multilinguisme: objectifs, méthodologie et pratiques, DICE 13/1, EMLR, Bucureşti. (extras din volumul ILR 20 de ani)