BERLIN. Seria „Interferenţe româno-germane”, lansată cu o conferință despre conceptul de naționalism la Nietzsche și Cioran

Seria de conferințe „Deutsch-Rumänische Interferenzen” / „Interferenţe româno-germane", consacrată unor personalități ale istoriei și culturii române și germane, a căror activitate sau a căror sursă de inspirație au avut tangență cu spațiul cultural și istoric german, respectiv românesc, va fi lasantă marți, 24 noiembrie 2020, de ICR Berlin. Ioana Pavel va susține prelegerea „Germanii și românii. Conceptul de naționalism la Nietzsche și Cioran‘‘, de la ora 20.00 (ora României), pe pagina de Facebook a reprezentanței (link ZOOM). 

Fenomenul naționalist, prezent în toate spațiile culturale, joacă un rol important în perspectivele și deciziile politice, precum și în conștiința colectivă, în funcție de momentul istoric, mentalitate, memoria colectivă etc. Fenomenul e tematizat în diferite domenii științifice ale spațiului academic, cultural și social. Friedrich Nietzsche și Emil Cioran sunt personalități cu idei filozofice variate. Acestea cuprind gânduri despre politică, conștiința culturală, precum și imaginea pe care fiecare o are despre țara de proveniență – Germania, respectiv România. Deși există aproape un secol diferență între cei doi filozofi, Cioran este uneori definit drept succesor al lui Nietzsche (date fiind nihilismul şi perspectiva pesimistă asupra vieții și existenței), fiind dealtfel un admirator al ideilor filozofului german.

O analiză atentă a viziunilor celor doi cu privire la politica și cultura țării natale denotă existența unui paralelism între aceștia. Cele două paralele se unesc într-un punct: perioada național-socialistă. În epocă, anumite concepte ale lui Nietzsche au fost instrumentalizate în favoarea sistemului – cazul noţiunii de Übermensch– Supraom. Tot în perioada nazistă, Cioran scrie, la 24 de ani, „Schimbarea la față a României‘‘, o viziune a sa despre România, corelată cu alte națiuni europene. Mai târziu, Cioran publică o a treia ediție a cărții, cenzurată de către el însuși, sub semnul renunţării şi al justificării gândurilor puternic naționaliste așternute în paginile cărții.

Ioana Pavel a urmat studii la Universitățile din Kassel și Berlin. În prezent este studentă la Universitatea Liberă / Freie Universitat / Berlin, specializarea Filologie franceză, Jurisprudență și Filozofie. În paralel este asistent științific în cadrul Universității Libere din Berlin, Institutul de Lingvistică, secțiunea pentru Limbile Romanice. Din domeniile sale de cercetare fac parte: ”Nietzsche și viața politică”, ”Kant și ideea de libertate”, ”Morală și politică la John Rawls și Thomas Hobbes”, ”Relațiile dintre individ și societate la Jean Jacques Rousseau”, ”Conceptul de dreptate în accepțiunea lui Gottfried Wilhelm Leibniz”.