Anecdota în contextul istoriei europene

Matei Vişniec, despre anecdotă: „Am traversat povestea propriilor noastre diferenţe dintre Est şi Vest”

Dezbaterea despre „Anecdota în contextul istoriei europene comune", moderată, miercuri seară, de Jacques De Decker, secretar permanent al Academiei Regale de Limbă şi Literatură Franceză din Belgia, a avut loc la Hotel de Ville Bruxelles, în cadrul Festivalului EUROPALIA. La masa rotundă au fost invitaţi Adrian Cioroianu, ambasador delegat permanent la UNESCO, Matei Vişniec, dramaturg, şi Baudouin Decharneux, profesor de filosofie şi ştiinţe ale religiilor de la Universite Libre de Bruxelles.

Evenimentul organizat de ICR, în cadrul secţiunii de literatură din EUROPALIA, a avut loc, în prezenţa lui Mirel Taloş, preşedinte interimar al ICR.

Moderatorul Jacques De Decker a subliniat că anecdota poate deveni detaliul care dă savoare şi caracterizează în chip spiritual o persoană sau o situaţie. „O anecdotă se distinge de parabolă prin specificul său istoric, deşi nu are morală, fiind o istorioară hazlie, cu un final neaşteptat, care caracterizează o întâmplare deosebită şi poate contextualiza din punct de vedere istoric o întâmplare", a explicat profesorul Baudouin Decharneux.

În ţările comuniste a fost practicat bancul ca o formă de rezistenţă politică, au contextualizat invitaţii români. Acestea conţin în majoritatea cazurilor o lecţie socială despre lume şi oameni, îmbrăcată într-o formă ludică, exprimând nevoia de creaţie a unui popor într-un anume moment. Natura dictaturii ceauşiste a obligat societatea românească să îşi creeze zone de libertate, compuse pe de-o parte din zvonuri şi, pe de altă parte, din bancuri cu caracter politic.

„Mi s-a părut foarte frumos ceea ce s-a întâmplat în dezbaterea despre anecdotă. Ceea ce m-a impresionat a fost generozitatea cu care Jacques De Decker a condus această discuţie despre parcursul anecdotei, prin prisma filosofiei, diplomaţiei, istoriei, Europei şi francofoniei. Am traversat istoria Europei, dar şi povestea propriilor noastre diferenţe dintre Est şi Vest. Am vorbit despre cum scriem literatură şi despre cum facem filosofie. Anecdota rămâne un cal troian în istoria filosofiei", a spus Matei Vişniec, la finalul dezbaterii.

„Când am început să scriu în franceză, am avut de dus o luptă. Am fost umil în faţa cuvântului, am vrut să spun multe cu puţine cuvinte, am acordat mai mult loc tăcerii în piesele mele. Limba franceză m-a ajutat să fiu cu mine însumi şi să încep să scriu piese de teatru", a subliniat dramaturgul român.

„A fost un privilegiu să asistăm la o dezbatere care l-a avut în centru pe dramaturgul Matei Vişniec. S-a vorbit despre cum influenţează anumite fapte ale cotidianului creaţia literară şi dramaturgică, precum şi despre teatrul politic care se face în ţara respectivă în anumite perioade. Istoria creează interdependeţe pe toate planurile, care rămân şi se reflectă în viaţa noastră de zi cu zi. S-a vorbit despre faptul că Eliade, Cioran, Ionesco au fost influenţaţi de limba română chiar şi de la distanţă", a declarat Adrian Cioroianu.

„Fiecare ţară are particularităţile ei. În Belgia, ţară preponderent liberă pe parcursul istoriei, oamenii nu au avut bancul politic, nu s-au colportat aici bârfe, zvonuri, bancuri, cum s-a întâmplat în ţările comuniste. Istoria unei ţări se reclădeşte de la o generaţie la alta şi prin prisma limbii pe care o foloseşti", a precizat ambasadorul, delegat permanent al României pe lângă UNESCO.

***

Jacques De Deker este romancier, dramaturg, eseist, autor de biografii, jurnalist, profesor universitar şi animator de dezbateri la Theâtre Poeme, Passa Porta, Bibliotheque des Riches-Claires, librăriile Tropismes, Filigranes şi Chapitre XII. În anul 1997 a fost ales membru al Academiei Regale de Limbă şi Literatură Franceză din Belgia al cărei secretar permanent va deveni cinci ani la târziu.

Matei Vişniec s-a remarcat în anii '80 ca poet, apoi ca dramaturg ale cărui piese, cu largă circulaţie în mediul literar, sunt interzise pe scenele profesioniste. În 1987 părăseşte România şi se stabileşte în Franţa, unde lucrează pentru Radio France Internationale. Piesele sale în limba franceză apar la Actes Sud - Papiers, L'Harmattan, Lansman, Crater, L'Espace d'un instant. Numele său figurează pe afişe teatrale în peste 30 de ţări. În ultimii ani Matei Vişniec s-a remarcat şi ca romancier.

Despre Festivalul Artelor EUROPALIA

Festivalul Artelor EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia şi în ţări învecinate - Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfăşurat în perioada octombrie 2019 - februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului, alături de Asociaţia EUROPALIA International din Bruxelles, organizatorul tradiţional al manifestării. Cea de-a 27-a ediţie a Festivalului EUROPALIA este dedicată României.