Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Dezbaterea „Violență oglindită: Kristallnacht (1938) și Pogromul de la București (1941)” și proiecția documentarului „Rebeliunea și Pogromul”


Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, în colaborare cu Ambasada României în Republica Federală Germania, organizează, în contextul marcării Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, dezbaterea „Violență oglindită: Kristallnacht (1938) și Pogromul de la București (1941)” și proiecția documentarului de scurtmetraj „Rebeliunea și Pogromul”, realizat de Adrian Cioflâncă și Teodora Drăgoi.

Evenimentul va avea loc în data de 3 februarie 2026, începând cu ora 18:00, la Neue Synagoge Berlin – Centrum Judaicum, Oranienburger Str 28, 10117 Berlin, și îi va avea ca protagoniști pe Dr. Mariana Hausleitner, istoric și profesor universitar, Adrian Cioflâncă, istoric și director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”, Dr. Ottmar Trașcă, istoric și cercetător știintific principal al Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și Andrei Kovacspreședintele Asociației „Jüdisches Leben in Europa”.

Anul acesta se împlinesc 88 de ani de la Kristallnacht și 85 de ani de la Pogromul de la București. Ambele evenimente au reprezentat etape decisive în escaladarea violenței antisemite în Germania și România, parte a unei spirale mai ample care avea să culmineze cu Holocaustul. Comemorarea din acest an oferă o oportunitate importantă de reflecție asupra modului în care violența împotriva evreilor a fost normalizată, imitată și răspândită - nu doar în aceste două țări, ci în întreaga Europă - în special în perioade de criză politică și socială.

Dezbaterea propune o analiză comparativă a acestor două momente definitorii din istoria României și Germaniei - Kristallnacht și Pogromul de la București - și urmărește evidențierea mecanismelor sociale, politice și ideologice care au condus la declanșarea Holocaustului. În cadrul evenimentului va fi proiectat documentarul de scurtmetraj „Rebeliunea și Pogromul” (2026), o producție a Redacției „Alte minorități” din cadrul Televiziunii Române (producător: Boris Velimirovici). Realizat printr-o colaborare între istoricul Adrian Cioflâncă și redactorul-șef al redacției, Teodora Drăgoi, documentarul valorifică un corpus de materiale documentare și fotografice păstrate în arhive, adăugând chipuri și povești individuale unei istorii care, până acum, a fost relatată doar cu referire la actori colectivi anonimi.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România - „Wilhelm Filderman”, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Asociația „Jüdisches Leben in Europa e.V” și Neue Synagoge Berlin – Centrum Judaicum.

Mariana HAUSLEITNER este istoric și profesor universitar. A fost cercetător științific la Hessischen Stiftung für Konfliktforschung și asistent științific la Freien Universität Berlin (FU Berlin), unde a obținut abilitarea la Departamentul de Științe Istorice și Culturale. Din 2000 până în 2001 a fost profesor invitat la aceeași universitate. Între 2003 și 2008 a lucrat ca cercetător științific la Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas e. V. (IKGS), din cadrul Universității Ludwig-Maximilian din München.

Adrian CIOFLÂNCĂ este director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” și membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. A publicat studii în domenii precum istoria Holocaustului, istoria comunismului, istorie culturală, teoria istoriei. A fost consultant și documentarist pentru mai multe filme și piese de teatru. A regizat împreună cu Radu Jude filmele „Ieșirea trenurilor din gară”(2020), „Amintiri de pe Frontul de Est”(2022), „Plan Contraplan” (2026).

Ottmar TRAȘCĂ este doctor în istorie, cercetător științific principal și șeful Sectorului de Istorie Universală și Relații Internaționale la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române. Interesele sale de cercetare includ: România în relaţiile internaţionale în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, mai ales relaţiile româno–germane în perioada 1933–1944, relaţiile româno–maghiare şi problema Transilvaniei între 1939 și 1947, regimul comunist în România, istoria serviciilor secrete (germane, maghiare, britanice) în intrevalul 1933 și 1945, Holocaustul în România. Este autorul a numeroase studii și articole în publicaţii academice şi volume colective.

Andrei KOVACS este, din 2023, secretar general și director executiv al asociației „Jüdisches Leben in Europa e.V.” și contribuie în mod esențial, în această funcție, la dezvoltarea și orientarea strategică a organizației. Activitatea sa urmărește să promoveze discursul cultural și societal paneuropean, aducând în acest scop experiența sa vastă în conducerea strategică, managementul finanțelor publice și crearea de rețele internaționale.