TEL AVIV. „Influența culturii române în operele lui Itzik Manger și Dov Seltzer” deschide seria „Yiddishkeit”

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Leyvik House din Tel Aviv și Asociația Scriitorilor și Jurnaliștilor de Limbă Idiș din Israel, lansează seria de evenimente online dedicate culturii idiș, „Yiddishkeit”, joi, printr-un simpozion având ca temă influența moștenirii culturale române în operele scriitorului Itzik Manger și ale compozitorului Dov „Dubi” Seltzer, ambii originari din România.

Evenimentul, organizat de ICR Tel Aviv, în colaborare cu Leyvik House și cu Asociația Scriitorilor și Jurnaliștilor de Limbă Idiș din Israel, va fi difuzat joi, 10 septembrie 2020, ora 18:00, prin live streaming pe pagina oficială de Facebook a ICR Tel Aviv: https://www.facebook.com/icr.telaviv/.

Vor participa la discuții Daniel Galay, poet și director Leyvik House din Tel Aviv: „Itzik Manger și literatura sa” și dr. Asnat Goldfarb, lector și cercetător în domeniul muzicii idiș: „Compozițiile lui Dov Seltzer și eternitatea lor”

Intervențiile vor fi însoțite de lecturi de poezie în limbile ebraică și idiș din opera lui Itzik Manger, precum și de fragmente audio și video din compozițiile lui Dov Seltzer.

Dov (Dubi) Seltzer s-a născut în 1932 la Iași și este un compozitor și dirijor israelian, originar din România, laureat al Premiului de stat al Israelului (Premiul Israel). La vârsta de 5 ani a început să studieze pianul,  învățând apoi teorie muzicală  și armonie cu compozitorii Alfred Mendelsohn și Mihail Jora. La vârsta de 15 ani, în 1947, a emigrat cu fratele său Haim în Palestina, sub auspiciile organizației sioniste „Aliyat Hanoar”. La 18 ani Seltzer a fost recrutat în armata israeliană și s-a numărat printre fondatorii Ansamblului de muzică și divertisment al forțelor Nahal (Tineretul agricultor militar). Cântecele pe care le-a scris pentru Ansamblul Nahal și sutele de cântece care le-au urmat au devenit binecunoscute de multe generații ale publicului israelian și au intrat în repertoriul standard al canalelor de radio și televiziune din Israel. După eliberarea din armată, și-a continuat studiile la Colegiul de Muzică Mannes din Statele Unite și apoi la Universitatea de Stat din New York. După întoarcerea sa în Israel, Seltzer a început o carieră muzicală activă, compunând mai ales muzică ușoară și pentru filme și teatru muzical. Seltzer a compus banda sonoră pentru peste patruzeci de filme artistice de lung metraj israeliene, americane, italiene, germane și franceze. De asemenea, este autorul unor lucrări simfonice care au fost interpretate de Filarmonica Israeliană din Tel Aviv și de Orchestra simfonică din Ierusalim. A dirijat ambele orchestre la premiera acestor lucrări, fiind cel dintâi compozitor israelian care a fost onorat în acest fel. Lucrările sale de muzică cultă au fost interpretate și de Filarmonica din New York, orchestra Queens Symphony, și Orchestra Britanică de Cameră, fiind dirijate ori interpretate de artiști ca Zubin Mehta, Kurt Masur, Yehudi Menuhin și Itzhak Perlman. Începând cu 1968, Seltzer a primit de 12 ori premiul Kinor David pentru cel mai bun compozitor de muzică de film și scenă al anului.

Itzik Manger a fost un poet și dramaturg evreu de limbă idiș, originar din Bucovina.Manger a trăit și creat în România și Polonia, mai apoi s-a refugiat din cauza primejdiei naziste în Franța și apoi în Anglia, de unde a emigrat în ultimii ani ai vieții în Israel. A fost un admirator al teatrului idiș din tradiția lui Abraham Goldfaden, al cântăreților ambulanți evrei- Brodersinger, ai muzicii romilor. A inceput să scrie în idiș din anul 1918, iar în 1921 și-a făcut debutul literar într-o revistă a lui Eliezer Steinbarg. A publicat apoi poezii și balade și în alte jurnale literare fondate după Primul Război Mondial. Mai apoi s-a stabilit la București, unde a scris în idiș pentru ziarele locale și a ținut conferințe despre folclorul spaniol, românesc și rrom. În 1927 Manger s-a mutat la Varșovia, unde, în 1929, a publicat primul său volum de versuri „Ștern afn dakh” (Stele pe acoperiș), care s-a bucurat de o primire entuziastă în rândurile publicului și al criticii. În anul următor a fost primit în prestigiosul PEN-Club al autorilor idiș, din care făceau parte Isaac Bashevis, Israel Rabon și I. Papiernikov. Din 1929 Manger și-a editat și propria revistă literară, intitulată „Cuvinte alese”, în care a publicat poezii, povestiri și manifeste artistice. În același timp, Manger a continuat să-și publice creațiile literare la diferite edituri: o serie de poezii moderniste inspirate de Talmud (Midrașul lui Itzik, 1935), o rescriere teatrală a poveștii sărbătorii Purim (Cartea Cântecelor Meghilei, 1936), o adaptare a piesei lui Abraham Goldfaden - Vrăjitoarea din Botoșani - Hotzmakh Spiel, 1937), o serie de viniete literare despre istoria literaturii idiș (Portrete familiare, 1938) și încă trei mari culegeri de versuri: Lanternă în vânt (1933), Scrisorile lui Velvl Zbarzher către Preafrumoasa Malkele (1937) și Amurg în oglindă (1937).