Cu ocazia Zilei Naţionale a României, Primăria Gernika-Lumo si Asociaţia Culturală 1 Decembrie cu sprijinul Institutul Cultural Român de la Madrid organizează expoziţia Bucureștiul sefard. O istorie de peste 500 de ani în 100 de imagini. Expoziţia este deschisa între 29 noiembrie şi 11 decembrie la Primăria Gernika-Lumo (Foru Plaza, 3, 48300 Gernika Lumo).
Expoziția poate fi vizitată de luni până vineri între orele 10:00 si 21:00.
În marja sărbătoririi Zilei Naţionale a României, Primăria Gernika-Lumo organizează de asemenea, în ziua de 1 decembrie 2017, alte activităţi legate de cultura română.
Programul activităţilor din data de 1 decembrie 2017, ora 18:00:
· Inaugurarea expoziţiei Bucureștiul sefard. O istorie de peste 500 de ani în 100 de imagini, în prezenţa Consulului General al României la Bilbao, dl Marian Popescu şi a primarului oraşului Gernika-Lumo, dl José María Gorroño;
· Dezbaterile Literatura românească în spaniolă (Marian Ochoa de Eribe, traducător) și Familiile multilingve și programul de învățare a limbii și culturii românești în Guernica (Liliana Bucureșteanu, profesor), moderate de José Antonio Uriarte;
· Degustare gastronomică.
***
Expoziția Bucureștiul sefard. O istorie de peste 500 de ani în 100 de imagini își propune să recupereze și să redea publicului povestea în mare măsură uitată a Bucureștiului sefard, al cărui patrimoniu fizic este, din păcate, pe cale de dispariție (prin demolări sau schimbarea aparenței și destinației), la fel ca și comunitatea care l-a creat (din care nu mai există astăzi nici 50 de persoane, incluzând familiile mixte). Prin fotografii mai vechi și mai noi precum și prin materiale de arhivă, preluate din cărțile Istorii și imagini din Bucureștiul evreiesc și Personaje și povești din Bucureștiul sefard publicate de Felicia Waldman & Anca Ciuciu Tudorancea (Noi Media Print, București, 2011/2016), panourile expuse documentează cei peste 500 de ani de istorie a evreilor spanioli care inițial au traversat iar mai apoi s-au și stabilit în București, aducând cu ei negoțuri inedite, dar și instituții comunitare, asezăminte educaționale și organizații culturale, de care de multe ori au beneficiat și evreii Ashkenazi, veniți în urma lor dar deveniți curând mult mai numeroși, însă cu mai puține posibilități financiare, și chiar românii (prin donațiile făcute de bancherii sefarzi Academiei Romane și Universității din București pentru burse și premii de care au beneficiat multe personalități majoritare).
