Seratelor Enescu Online continuă cu prezentarea ultimului proiect al ansamblului Imago Mundi, intitulat GNOSSOS și realizat de Asociația Culturală ISVOR în co-finanțare cu Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
În cadrul acestui proiect, Cătălin Ștefănescu-Pătrașcu a regândit muzica lui Erik Satie în compoziții instrumentale eclectice – cu flaut, oboi, vioară, chitară, violoncel și percuție, pornind de la lucrări precum „Gnossiennes” (primele 4), „Vexations”, „Tapisserie en fer forgé” sau „Carrelage phonique”. Ansamblul Imago Mundi cercetează – de această dată – creația franceză de inspirație românească de la sfârșitul secolului XIX, posibilă grație Expoziției Universale de la Paris din 1889.
În anul 1889 Expoziția a fost un adevărat triumf pentru muzica românească, moment în care publicul francez a avut revelația acesteia. Muzica tradițională s-a bucurat de o atenție specială și la Congresul Internațional de Tradiții Populare, organizat în cadrul Expoziției, unde a fost prezentată în cadrul unui concert de muzică tradițională culeasă de Bourgault-Ducoudray din sud-estul Europei, acest concert fiind obiectul unor antologii muzicale publicate la București și Paris. În acest fel, muzica populară românească, care atrăsese atenția și aprecierea a numeroși muzicieni de înaltă calitate, a fost pusă la dispoziția celor care și-au dorit să o prelucreze. Și astfel, cele 5 Gnossienes pentru pian, dintre care primele 3 compuse de Erik Satie în 1890-1891, la un an de la apariția volumului publicat cu ocazia Expoziției, veneau să prezinte sonoritățile particulare folclorice românești de ordin modal, ornamentele și construcția parlando-rubato, care anticipa inovațiile aduse în muzică – câteva decenii mai târziu – de Enescu și Bartók.
Biograful compozitorului Erik Satie făcea următoarea remarcă: „Muzica exotică a Expoziției din 1889, în special muzica românească, l-au impresionat puternic. Gnossiennele, în 1890, aduc acest melanj curios de orientalism și misticism gregorian”.
Puteți urmări concertul AICI
