Data: marţi, 24 noiembrie 2020.
Ora: 19.00.
Proiecţie online, Link: https://us02web.zoom.us/j/87543230216?pwd=MERERFFkQ1NOZ21QUmlZMW1NbkN5QT09.
Meeting ID: 875 4323 0216.
Passcode: 576894.
Institutul Cultural Român ”Titu Maiorescu” din Berlin inaugurează un nou ciclu de conferințe, intitulat "Deutsch-Rumänische Interferenzen” / “Interferenţe româno-germane", consacrat unor personalități ale istoriei și culturii române și germane, a căror activitate / creaţie / sursă de inspirație au avut tangență cu spațiul cultural și istoric al celuilalt: german, respectiv românesc.
Fenomenul naționalist, prezent în toate spațiile culturale, joacă un rol important în perspectivele și deciziile politice, precum și în conștiința colectivă, în funcție de momentul istoric, mentalitate, memoria colectivă etc. Fenomenul e tematizat în diferite domenii științifice ale spațiului academic, cultural și social.
Friedrich Nietzsche și Emil Cioran sunt personalități cu idei filozofice variate. Acestea cuprind gânduri despre politică, conștiința culturală, precum și imaginea pe care fiecare o are despre țara de proveniență – Germania, respectiv România. Deși există aproape un secol diferență între cei doi filozofi, Cioran este uneori definit drept succesor al lui Nietzsche (date fiind nihilismul şi perspectiva pesimistă asupra vieții și existenței), fiind dealtfel un admirator al ideilor filozofului german.
O analiză atentă a viziunilor celor doi cu privire la politica și cultura țării natale denotă existența unui paralelism între aceștia. Cele două paralele se unesc într-un punct: perioada național-socialistă. În epocă, anumite concepte ale lui Nietzsche au fost instrumentalizate în favoarea sistemului – cazul noţiunii de Übermensch – Supraom. Tot în perioada nazistă, Cioran scrie, la 24 de ani, „Schimbarea la față a României‘‘, o viziune a sa despre România, corelată cu alte națiuni europene.
Ioana Pavel - A urmat studii la Universitățile din Kassel și Berlin. În prezent este studentă la Universitatea Liberă / Freie Universitat / Berlin, specializarea Filologie franceză, Jurisprudență și Filozofie. În paralel este asistent științific universitar în cadrul Universității Libere din Berlin, Institutul de Lingvistică, secțiunea pentru Limbile Romanice.
Din domeniile ei de cercetare fac parte: ”Nietzsche și viața politică”, ”Kant și ideea de libertate”, ”Morală și politică la John Rawls și Thomas Hobbes”, ”Relațiile dintre individ și societate la Jean Jacques Rousseau”, ”Conceptul de dreptate în accepțiunea lui Gottfried Wilhelm Leibniz”.
