Conferinţa Prof. univ. dr. habil. Florin Müller, Tratatul de la Trianon – analiza istoriografică 1944–1989
Joi 4 iunie 2026, ora 16:30
Aula 5 a Complexului Universitar „Beato Pellegrino” al Universităţii din Padova
Cu prilejul Zilei Tratatului de la Trianon, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova şi Societatea de Studii Româneşti „Miron Costin” vor organiza conferinţa domnului Prof. univ. dr. habil. Florin Müller, Tratatul de la Trianon – analiza istoriografică 1944–1989, joi 4 iunie 2026, la ora 16:30, în Aula 5 a Complexului Universitar „Beato Pellegrino” al Universităţii din Padova.
Profesorul Florin Müller, cadru didactic universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, va analiza, dintr-o perspectivă sociologică şi de istorie a ideilor, modul în care a fost studiată, în perioada comunismului, problema Tratatului de la Trianon (1920). Fără a fi o simplă anexă ideologică a regimului comunist, istoriografia română, cu deosebire pe un astfel de subiect, s-a integrat într-un proces amplu de legitimare identitară a statului român, cu proiectul său fundamental reprezentat de dimensiunea „naţional–unitară” a acestuia. Presiunea ideologică şi politică a regimului comunist s-a regăsit, într-o mare măsură, în analizele istoriografice cu privire la tematica Tratatului de la Trianon, fără a exista o suprapunere mecanică între ele. Vor fi avute în vedere analizele staliniste şi poststaliniste ideologizate şi distorsionante de la sfârşitul anilor ‘40, din anii ‘50/„obsedantul deceniu” şi chiar de la începutul anilor ‘60 ai secolului XX, până la cele, pe de o parte, mai riguros ştiinţifice, cât şi, pe de altă parte, vizibil ideologizate din anii ‘70–‘80. O parte dintre acestea din urmă constituie ceea ce este îndeobşte cunoscut drept curentul istoriografic şi ideologic al „naţional–comunismului”. Tratatul de la Trianon a fost, inclusiv în anii regimului comunist, un subiect cercetat de către istorici prin integrarea în problematica mai largă a sfârşitului Primului Război Mondial. Comunicarea ştiinţifică va analiza, aşadar, din punct de vedere metodologic şi al argumentaţiei de specialitate, atât maniera ideologizantă, cât şi cea pozitivistă, atât de frecvente în contemporaneistica românească ante 1989, asupra Tratatului de la Trianon (1920), situaţiei geopolitice a vremii şi contextului politico–diplomatic ce au dus la încheierea acordului de pace ca parte a reglementărilor postbelice stabilite în cadrul Conferinţei de la Paris (1919–1920).
Florin Müller (n. 18 noiembrie 1967, Bucureşti) a obţinut licenţa în istorie la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, în 1992. În 2001 a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea „Babeş–Bolyai” din Cluj-Napoca. În răstimpul 1992–2001 a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti al Academiei Române, apoi a intrat prin concurs în corpul didactic al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, parcurgând toate etapele carierei universitare: lector (2001), conferenţiar (2005), profesor titular (2008), abilitarea în calitate de conducător de doctorat în istorie contemporană (2016). Este autorul mai multor lucrări de specialitate, editor şi coordonator de volume, precum şi autor a numeroase articole apărute în reviste ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Temele sale de cercetare predilecte sunt istoria contemporană a României, istoria intelectualităţii secolului XX, istoria socială şi politică a aceleiaşi perioade, regimurile dictatoriale din România şi din Europa, cu atenţie specială asupra anilor 1920–1940. Comentator cu competenţă profesional–ştiinţifică recunoscută, este adesea invitat la talk-show-uri şi emisiuni de analiză politică sau cu tematică istorică ale posturilor de televiziune naţionale române. Este considerat un specialist de renume în privinţa diverselor aspecte ale influenţei fascismului italian asupra societăţii româneşti din perioada 1922–1943. Cercetările sale de specialitate se întemeiază pe sursele primare, mergând pe linia analizelor istoricilor italieni Renzo De Felice şi Emilio Gentile, însuşindu-şi principalele teorii ale reconstrucţiei defeliciene a fascismului ca ideologie şi regim dictatorial. Volume publicate: Politică şi istoriografie în România 1948–1964, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2003; Metamorfoze ale politicului românesc 1938–1944, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2005 (ediţia a II-a, 2015); Elite parlamentare şi dinamică electorală în România 1919–1937, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2009 (coordonator); Societate – Ideologie – Dictaturi, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2014; Statul naţional–legionar (septembrie 1940–ianuarie 1941), Editura Corint, Bucureşti, 2025.
