Caravana cultural-educativă Centenarul Încoronării ajunge în Alba

Caravana Centenarul Încoronării va ajunge, cu sprijinul ICR, în perioada 15-17 octombrie 2022, la Alba Iulia, Blaj, Abrud și Câmpeni. Evenimentul este inițiat de Asociația Artis din Iași, în contextul sărbătoririi a 100 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria - Întregitorul de țară și eroina unei națiuni.

Pe 15 octombrie 1922 avea loc unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, la Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia, oraș al încoronării, cunoscută și sub denumirea de „Catedrala Reîntregirii”.

La 100 de ani distanță de la acel moment important, proiectul își propune să ofere o lecție de istorie și să facă cunoscute faptele trecutului nostru prin intermediul cinematografiei. În cele patru localități din Alba vor fi organizate proiecții de film și va fi expusă pentru vizionare expoziția de fotografie 1922. Anul Încoronării (curator Nicolae Pepene). Evenimentele vor avea loc în prezența criticului de film Irina-Margareta Nistor, în calitate de ambasador cinema în cadrul proiectului, după programul următor:

Alba Iulia | 15 octombrie 2022, ora 14.00 - Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Amfiteatrul A9

Proiecția filmului „Maria, Inima României” (regia Trevor Poots) și discuții

Blaj | 16 octombrie 2022, ora 11.00 - Palatul Cultural Blaj

Proiecția filmului „Via Regis” (regia Alexandru Solomon, Radu Igazsag) și discuții

Abrud | 17 octombrie 2022, ora 09.00 - Liceul „Horea, Cloșca și Crișan” Abrud

Proiecția filmului „Războiul Regelui” (regia Trevor Poots) și discuții

Câmpeni | 17 octombrie 2022, ora 12.30 - Colegiul Național „Avram Iancu” Câmpeni

Proiecția filmului „Români care au schimbat lumea: Regina Maria” (realizator Camelia Csiki)

În cadrul Turneului în Transilvania din 1919, Familia Regală vizita pe 28 mai localitatea Câmpeni, pe 29 mai Abrudul, iar pe 30 mai localitățile Blaj și Alba Iulia.

Referitor la vizitele Familiei Regale la Alba Iulia, orașul rămâne un loc de referință în viața regalității românești. Pe 30 mai 1919, suveranii au vizitat Cetatea Alba Iulia și au asistat la desfășurarea unui cortegiu folcloric, iar pe 27 aprilie 1921 aveau să viziteze șantierul Catedralei Încoronării, ridicată special pentru încoronarea lor ca suverani ai României Mari.

În dimineața zilei de 15 octombrie 1922, Regina Maria și Regele Ferdinand au venit cu trenul regal de la București. Au fost întâmpinați la gară de premierul Ionel Brătianu și primarul orașului din Alba Iulia, iar apoi s-au îndreptat spre catedrală, unde erau prezenți zeci de mii de oameni. Regina Maria era îmbrăcată „într-o rochie auriu-roșiatică, cu o mantie de catifea roșie pe umeri, căptuşită cu albastru şi argintiu, purtând pe cap un voal auriu strâns pe frunte cu o panglică de aur”.

În cadrul ceremoniei de încoronare, regele Ferdinand a primit coroana regală de la președintele Senatului și și-a așezat-o singur pe cap. A ridicat apoi coroana de aur a reginei și a sărutat-o pe frunte pe Maria: „Eu am îngenuncheat în fața lui Nando (n.a. Ferdinand), care a pus greaua coroana pe capul meu, în vreme ce toate clopotele au sunat și acele salve de salut regal au fost trase”.

Adrian Cioroianu (ambasador, istoric): „Încoronarea lui Ferdinand şi a Mariei ca Rege şi Regină ai României Mari a fost continuarea firească a victoriei noastre (dramatice, dar totuşi victorie) în Primul Război Mondial şi, mai ales, a celor două uniri succesive din anul 1918: cea cu Basarabia, în martie, şi cea cu Transilvania, Banatul, Maramureşul şi Bucovina, din decembrie. La fel de firesc, ca loc al încoronării Alba Iulia a fost decorul cel mai potrivit. Pe de o parte, el trimitea la fosta Legiune a XIII Gemina de după victoria lui Traian în Dacia – şi deci la originea latină a românilor; pe de altă parte, în acest oraş din inima Transilvaniei intrase victorios Mihai Viteazul în noiembrie 1599, în cel mai de glorie moment al domniei sale. Ca Rege al Reîntregirii, Ferdinand se înscria astfel în această lungă istorie eroică – şi într-o naraţiune de tip identitar care era atunci, la începutul secolului XX, norma canonică a învăţământului şi a propagandei româneşti”.