Migrația forței de muncă a fost unul dintre cele mai importante fenomene politice și economice din România începând cu 1989, cu multiple consecințe la nivelul degradării familiei, reconstrucției căilor subiective de adaptare și dezrădăcinare. Harta migrației urmărește traseele personale ale milioanelor de oameni care caută un loc în care nu numai că pot supraviețui, dar își construiesc o existență decentă.
În acest context, Institutul Cultural Român prezintă două evenimente de teatru care abordează fenomenul migrației. Curatori proiect: Ciprian Marinescu, Mihaela Michailov
28 mai – 365 de zile în Germania.
1 iunie, ora 18.00 – Istoriile migrației în teatrul românesc de după 1989.
Lecturi în limba germană
365 de zile în Germania
Folosind analiza traseului cultural România-Germania, am dori să atragem atenția asupra efectelor fenomenului migrației în rândul tinerilor, atât pentru cei care se mută într-o cultură diferită, cât și pentru cei care îi întâmpină. Proiectul „365 de zile în Germania” se concentrează subiectiv și politic pe un grup din Europa care este marginalizat de societate și uneori confruntat cu resentimente negative. Artiștii Mihaela Michailov, Radu Apostol și Ciprian Marinescu lucrează la proiect împreună cu comunitățile românești din Berlin, o clasă a Școlii Hector Peterson din Kreuzberg și Institutul Cultural Român.Pe baza unei cercetări efectuate la Berlin, Mihaela Michailov a scris un text care va fi prezentat pe data de 28 mai de către actrița Estera Stan ca o piesă video regizată de Radu Apostol. Ciprian Marinescu realizează interviuri cu clasa Școlii Hector Peterson despre migrație care vor fi postate online pe 28 mai pe www.365-Tage-in-Deutschland.de.
Proiect realizat în colaborare cu Dan Lancea (art director), Silke Wittig (curatoare spațiu virtual), Andrei Bârză (creator video) și Julia Schreiner (pedagogie teatrală).
Proiectul a fost finanțat de Fonds Soziokultur e.V. și realizat cu sprijinul Asociației Române pentru Promovarea Artelor Spectacolului. Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și de Goethe-Institut București în colaborare cu Școala Hector Peterson și Institutul Cultural Român Berlin. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Istoriile migrației în teatrul românesc de după 1989
O selecție de texte teatrale românești despre fenomenul migrației de după 1989, „România! Te pup” de Bogdan Georgescu (traducerea Luisa Bruciavillaggi și Anke Pfeifer), „Dispariții” de Elise Wilk (traducerea Ciprian Marinescu și Frank Weigand) și „În aer” de Alexandra Pâzgu (traducerea Eva Ruth Wemme) prezintă trei perspective diferite asupra migrației între Vestul și Estul Europei. „România! Te pup” spune povestea mai multor oameni care vor să plece din România. „În aer” tematizează un moment de cotitură din istoria României, momentul revoluției '89 și când într-o singură ziua lumea s-a schimbat radical. „Dispariții” este un text foarte personal al autoarei Elise Wilk despre o familie săsească în diferite perioade ale istoriei. Traducerea textului scris de Elise Wilk a fost realizată cu sprijinul Henschel SCHAUSPIEL Theaterverlag Berlin GmbH.
Cele trei lecturi scenice urmau să fie prezentate publicului în ziua de 29 mai la sediul ICR Berlin. Ca urmare a pandemiei generate de corona-virus, acest eveniment a fost reconfigurat. Astfel, lecturile scenice au fost filmate și vor fi difuzate în premieră în seara de 1 iunie, la ora 18.00, pe site-ul şi pagina de Facebook ICR Berlin și pe site-ul www.365-Tage-in-Deutschland.de.
Mizanscenă: Bogdan Georgescu
Distribuţie: Gaby Bila-Günther, Ariel Nil Levy, Oana Cîrpanu, Ciprian Marinescu
Imagine și montaj: Aljoscha Hofmann
De asemenea, textele vor fi reunite într-un mic volum bilingv, care va fi accesibil publicului la biblioteca ICR Berlin și distribuit cu ocazia următoarelor noastre evenimente, cel mai probabil la toamnă.
