În perioada 20 martie – 16 aprilie 2026, Institutul Cultural Român de la Beijing organizează expoziția „Tristan Tzara 130 — Inventatorul Avangardei”, la sediul său, vernisajul având loc de Ziua Internațională a Francofoniei, vineri, 20 martie 2026, de la ora 11:00, în prezența membrilor corpului diplomatic, a reprezentanților instituțiilor culturale francofone, precum și a mediului academic. Evenimentul marchează celebrarea a 130 de ani de la nașterea lui Tristan Tzara (1896–2026), figură fondatoare a avangardei europene.
Expoziția propune o incursiune vizuală și documentară în universul artistic și intelectual al lui Tristan Tzara, reunind portrete realizate de artiști reprezentativi ai avangardei istorice și ai suprarealismului secolului XX. Demersul curatorial pune în lumină biografia sa, originile românești, rețeaua sa intelectuală internațională, precum și rolul său determinant în constituirea mișcării Dada și a avangardei europene. Materialul expus include reproduceri de documente, portrete și fotografii din fondurile de cercetare ale Centre Pompidou, semnate de artiști precum Marcel Janco, Hans Arp, Brassaï, Alberto Giacometti, Francis Picabia, Man Ray și Pablo Picasso.
Un segment distinct al expoziției este consacrat vizualizării metodei dadaiste de creație poetică formulate de Tristan Tzara – poemul decupat –, ilustrată printr-un perete conceptual realizat din colaje și fragmente textuale. Parcursul expozițional este completat de proiecția unui reportaj realizat de Radio-Canada, dedicat personalității lui Tristan Tzara.Pe durata expoziției, vor fi organizate vizite ghidate adresate studenților și publicului interesat, însoțite de un program educațional care se va încheia cu un atelier practic de colaj și portret dadaist, realizat conform metodei formulate de artist.
Importanța lui Tristan Tzara în istoria artei moderne se definește prin dubla sa ipostază: pe de o parte, creația sa ca poet, dramaturg și artist de scenă, iar pe de altă parte, activitatea sa ca editor, autor de manifeste și organizator al vieții artistice de avangardă. În calitate de colecționar, a reunit un fond remarcabil de fotografii, desene și colaje realizate de artiști din întreaga lume, multe dintre acestea fiind obținute prin schimburi sau donații, într-un spirit specific comunității artistice internaționale a epocii. Născut Samuel Rosenstock, Tzara a traversat Primul Război Mondial în Elveția neutră, unde, în 1916, a fondat mișcarea Dada la Zürich. În acest context, și-a construit o identitate artistică excentrică, asumând rolul unui veritabil impresar al avangardei internaționale. La Cabaret Voltaire, alături de Hans Arp, Hugo Ball, Emmy Hennings, Marcel Janco și Sophie Taeuber, a organizat serate de „divertisment artistic” în care granițele dintre arte erau deliberate dizolvate: gravuri de Pablo Picasso coexistau cu măști fantastice, iar cântecele de vodevil dialogau cu rigoarea compozițiilor moderne ale lui Arnold Schoenberg. În același timp, Tzara a contribuit la constituirea unei rețele internaționale de artiști de avangardă, conectați prin circulația unor publicații accesibile, rapide și experimentale, dintre care revista multilingvă DADA ocupă un loc central. Deși proclama ruptura radicală a dadaismului față de tradiția artistică și valorile consacrate — asumând negația, absurdul și nonsensul — Tzara rămâne profund ancorat în orizontul intelectual al cubismului, pe care îl continuă și îl reinterpretează. Astfel, încă din 1916, considera că „poemele simultane” reprezintă o extensie firească a colajelor lui Picasso. În 1931, publică unul dintre primele studii consistente dedicate colajului cubist în revista Cahiers d’Art a lui Christian Zervos și întreține un dialog intelectual constant cu teoreticianul și marchandul Daniel-Henry Kahnweiler, pe care îl întâlnește la Berna, în jurul anului 1917. Pentru proiectul Dadaglobe (1920–1921), Tzara a invitat cincizeci de artiști internaționali să contribuie la o amplă publicație de tip enciclopedic, proiect abandonat ulterior din motive atât practice, cât și personale. Colecțiile Metropolitan Museum of Art păstrează astăzi fotografii de Man Ray și Christian Schad care i-au aparținut, iar în 1923 Tzara achiziționează lucrarea lui Picasso Head of a Man (1912), adăugând-o unei colecții semnificative de colaje. Licitațiile Kahnweiler din acea perioadă au reunit figuri majore ale avangardei europene, precum André Breton, Paul Éluard sau Le Corbusier, configurând, în mod paradoxal, una dintre cele mai importante „expoziții” ale cubismului.
Expoziția de față reunește o selecție de portrete ale lui Tristan Tzara realizate de artiști de prim rang ai avangardei istorice și ai suprarealismului,lucrări care reconstruiesc imaginea lui Tzara și dezvăluie complexa rețea de relații artistice și intelectuale care a definit avangarda europeană.
Expoziția este realizată cu sprijinul Ambasadei Franței la Beijing, al Secției de Educație și Cultură, al Institutului Francez de la Beijing și al rețelei Alliances Françaises, în cadrul Grupului de Accueil Francophone din China, din care face parte și ICR Beijing
Selecția lucrărilor prezentate în expoziție:
1. „Portretul lui Tristan Tzara”, desen, 1919 — de Francis Picabia (Francis-Marie Martinez de Picabia) (1879, Franța – 1953, Franța), colecție: Centre Pompidou, Paris；
2. „Portretul lui Tristan Tzara (Samuel Rosenstock, 1896–1963), poet francez, animator al mișcării Dada”, desen, cca. 1916 — de Francis Picabia (Francis-Marie Martinez de Picabia) (1879, Franța – 1953, Franța), colecție: Centre Pompidou, Paris；
3. „Portretul lui Tristan Tzara (Masca)”, 1919, carton, pânză de sac, cerneală și guașă — de Marcel Janco (1895, România – 1984, Israel), Musée National d’Art Moderne, Centre Pompidou, Paris；
4. „Portretul lui Tristan Tzara”, 1916, cărbune pe hârtie groasă, 46 × 30 cm — de Marcel Janco (1895, România – 1984, Israel), desenul îl prezintă pe poet citind pe scena Cabaretului Voltaire, una dintre cele patru reprezentări cunoscute ale perioadei Dada din Zürich；
5. „Portretul lui Tristan Tzara (1896–1963)”, ulei pe carton — de Marcel Janco (1895, România – 1984, Israel), colecție privată；
6. „Portretul lui Tristan Tzara”, cca. 1916, grafit pe hârtie, 665 × 400 mm — de Marcel Janco (1895, România – 1984, Israel), The Israel Museum, Ierusalim; donație Ruth Burger, SUA, în memoria fratelui său Benjamin Golin; © Dvora Janco, Tel Aviv
7. „Portretul lui Tristan Tzara”, 1927, ulei — de Lajos Tihanyi (1885, Ungaria – 1938, Franța), colecție necunoscută
8. „Portretul lui Tristan Tzara”, 1927, litografie, 60,7 × 44,8 cm — de Lajos Tihanyi (1885, Ungaria – 1938, Franța), inscripții: stânga jos „50-18 L. Tihanyi”, dreapta jos în placă „L.TIHANYI Paris 927”
9. „Portretul lui Tristan Tzara”, stilou și cerneală neagră și creion albastru pe hârtie — de Moise Kisling (1891, Polonia – 1953, Franța), colecție privată
10. „Portretul lui Tristan Tzara”, 1924, ulei pe pânză — de M. H. Maxy (1895, România – 1971, România), Muzeul Național de Artă al României, București
11. „Portretul lui Tristan Tzara (Samuel Rosenstock, 1896–1963)”, 1923, ulei pe carton, 104,5 × 75 cm — de Robert Delaunay (1885, Franța – 1941, Franța), Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofía, Madrid
12. „Tristan Tzara”, cca. 1960–1965, tehnică nespecificată — de Hugo Valentine (cunoscut și ca Gross Valentine, 1887, Franța – 1968, Franța), Centre Pompidou – Musée national d’art moderne / Centre de création industrielle, Paris; credit foto Centre Pompidou, inv. 4N61283
13. „Portretul lui Tristan Tzara”, 1922, cerneală și creion pe hârtie, 12 × 8 cm (suprafață imprimată), 45 × 78 × 4 cm (cu ramă) — de Serge Charchoune (1888, Rusia – 1975, Franța), Centre National des Arts Plastiques (CNAP), Franța, inv. FM000268
14. „Tristan Tzara”, fotografie — de André Kertész (n. Kertész Andor, 1894, Ungaria – 1985, Franța), Centre Pompidou – Musée national d’art moderne, Paris
15. „Tristan Tzara (serie de fotografii)”, cca. 1920–1930, fotografie — de Man Ray (1890, SUA – 1976, Franța), Centre Pompidou – Musée national d’art moderne, Paris / colecții diverse
16. „Tristan Tzara”, cca. 1920, fotografie — de Man Ray (1890, SUA – 1976, Franța), colecții diverse / arhive fotografice
17. „Tristan Tzara”, cca. 1920–1930, fotografie — de Constantin Brâncuși (1876, România – 1957, Franța), Centre Pompidou – Musée national d’art moderne (Atelier Brâncuși), Paris
18. „Tristan Tzara”,1932, fotografie— de Robert Doisneau (1912, Franța–1994, Franța), colecții diverse / Atelier Robert Doisneau, Paris
19. „Tristan Tzara (1896–1963)”, cca. 1930, desen — de Henri Martinie (1905, Franța – 1983, Franța), arhiva Roger-Viollet, Paris; © Henri Martinie / Roger-Viollet
20. „Marcel Duchamp, Constantin Brâncuși, Tristan Tzara și Man Ray în atelierul lui Brâncuși”, 1921, fotografie — de Arthyr (Arthur) Harfaux, colecții diverse / arhive fotografice
21. „Constantin Brâncuși, Tristan Tzara, Berenice Abbott, Mina Loy, Jane Heap și Margaret Anderson în atelier”, cca. 1922, fotografie — de Man Ray (1890, SUA – 1976, Franța), Centre Pompidou – Musée national d’art moderne, Paris
22. „Redacția revistei «Contemporanul» (Tristan Tzara, M. H. Maxy, I. Vinea, Jacques Costin și Teodor Solacolu), București”, 1915, fotografie — autor necunoscut, Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), București
23. „Tristan Tzara”, desen — de Marcel Iancu (1895, România – 1984, Israel), Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), București
24. „Tristan Tzara”, 1949, lucrare pe hârtie — de Alberto Giacometti (1901, Elveția – 1966, Elveția) & Tristan Tzara (1896–1963), grafică / artă tipărită, colecții private
25. „Portretul lui Tristan Tzara”, vers 1925, desen — de Henri Martinie (1905, Franța – 1983, Franța), arhiva Roger-Viollet, Paris; © Henri Martinie / Roger-Viollet
26. „Portretul lui Tristan Tzara”, cca. 1930, desen — de Victor Brauner (1903, România – 1966, Franța), colecții diverse
27. „Le Cœur à gaz”, iulie 1923, litografii color, 44,8 × 20 cm — de Sonia Delaunay (1885, Ucraina – 1979, Franța) & Tristan Tzara (1896–1963), ediție originală de 150 exemplare (acest exemplar: nr. 125)
28. „La Face intérieure”, 1953, litografie color — de Fernand Léger (1881, Franța – 1955, Franța) & Tristan Tzara (1896–1963), grafică / artă tipărită, colecții private
29. „Tristan Tzara alături de Hans Arp și Hans Richter”, cca. 1916–1920, fotografie — autor necunoscut, colecții diverse / arhive fotografice
30. „Saint-Germain-des-poètes”, 1953, cerneală brună pe hârtie — de Tristan Tzara (1896–1963), lucrări pe hârtie / colecții private
31. „Schițe și Autoportret”, 26 noiembrie 1952, cerneală pe hârtie — de Tristan Tzara (1896–1963), lucrări pe hârtie / colecții private
32. „3 papillons DADA”, 1919, grafică / artă tipărită — de Paul Éluard (1895, Franța – 1952, Franța), după Tristan Tzara (1896–1963), colecții diverse
33. „Parler seul”, 1948–1950, carte de artist cu litografii — de Tristan Tzara (1896, România – 1963, Franța) și Joan Miró (1893, Spania – 1983, Spania), Paris, Maeght Éditeur
34. „L’Antitête”, 1933, carte de artist cu ilustrații — de Tristan Tzara (1896–1963) & Pablo Picasso (1881, Spania – 1973, Franța),Cahiers libres, Paris
35. O selecție de desene și schițe ale lui Tristan Tzara, descoperite în Biblioteca „Jacques Doucet”, Paris.
Expoziția poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 10:00–16:00, la sediul Institutului Cultural Român de la Beijing (Galaxy SOHO).Accesul este gratuit, iar participarea la vernisaj se face pe bază de înregistrare prealabilă, prin scanarea codului QR de mai jos. Pentru informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați la adresa: ema.stoian@icr.ro.
Vă așteptăm cu drag!
