Situată la poalele Munților Carpați, în inima României, Țara Făgărașului reprezintă una dintre cele mai vibrante și semnificative regiuni etnografice ale țării, în care viața tradițională și memoria culturală continuă să modeleze existența cotidiană. Bogată în forme de patrimoniu cultural imaterial, această zonă reflectă valorile esențiale protejate prin Convenția UNESCO din 2003: tradiții orale, arte ale spectacolului, ritualuri sezoniere, meșteșuguri tradiționale, precum și o relație profundă între comunitate și mediul natural. Patrimoniul Țării Făgărașului nu este doar conservat în muzee, ci trăiește prin gesturi cotidiene – este transmis prin viu grai, purtat în veșminte, exprimat prin cântec și sărbătoare, gătit în ritualuri culinare sezoniere, și transmis din generație în generație, mai ales în satele care și-au păstrat identitatea colectivă și continuitatea culturală.
Una dintre cele mai reprezentative expresii ale acestui patrimoniu este șezătoarea – o practică comunitară tradițională care reunește povestirea, cântul, broderia și ritualurile sociale. Expoziția de față celebrează patrimoniul viu al Boreselelor din Drăguș, un grup de femei adevărate tezaure umane vii, care întruchipează și transmit mai departe bogăția estetică și spirituală a comunității lor. Publicul va avea ocazia să descopere ia – bluza tradițională românească, inclusă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO – precum și elemente de gastronomie ritualică, muzică populară și artă sacră. Țara Făgărașului se dezvăluie astfel nu ca o relicvă a trecutului, ci ca un spațiu cultural viu, unde tradiția continuă să genereze sens, frumusețe și reziliență într-o lume în continuă schimbare.
În perioada 22-25 mai 2025, ICR Beijing participă la cea de-a 4 ediție a târgului cultural internațional de la Ningbo, cu tema„Farmecul culturii și turismului din Europa Centrală și de Est”,unul dintre cele mai mari și mai importante târguri expoziționale culturale din China. În urma succesului organizării standului ICR Beijing din 2023 și a impactului deosebit pe care l-a avut asupra publicului chinez, culminând cu un număr foarte mare de vizitatori și atrăgândaprecierea presei locale și a televiziunilor naționale, anul acesta ICR Beijing propune organizarea unei Șezători din Țara Făgărașului, la Ningbo și la Beijing (26-30 mai).
În cadrul evenimentului Șezătoare din Țara Făgărașului, publicul va fi invitat să exploreze o incursiune complexă și profundă în patrimoniul cultural al uneia dintre cele mai bogate zone etnografice ale României. Programul reunește o serie de manifestări artistice și expoziționale menite să ilustreze identitatea vie a Țării Făgărașului.
Vor fi prezentate expoziții de cămași tradiționale (ii) centenare și reinterpretări contemporane sub titlul „Moștenirea”, realizate de artista Raluca Jurcovan și de Mariana Neacșu, coordonatoarea șezătorii din București. Aceste piese remarcabile sunt însoțite de o selecție de straie și obiecte de artizanat tradițional, precum și de o expoziție de documente fotografice din satul Drăguș, care reconstituie vizual viața rurală și spiritualitatea locului.
Evenimentul va fi animat de momente artistice tradiționale – cântece, poezii și mustrături – susținute de grupul „Boresele Dimitrie Gusti” din Drăguș, păstrătoare autentice ale tradiției locale.
În spiritul participativ al șezătorilor de odinioară, programul include și ateliere interactive de pictură pe sticlă (icoane) și de cusut manual, oferind vizitatorilor ocazia de a se apropia direct de meșteșugurile tradiționale. Întregul ansamblu este completat de proiecții de filme documentare etnografice, care contextualizează artistic și antropologic universul rural al Țării Făgărașului.
Raluca Jurcovan – Coordonatoarea Șezătorii pe care o vom organiza la Ningbo si Beijing, o păstrătoare a tradițiilor și a meșteșugului picturii icoanelor pe sticlă, Raluca Jurcovan este artistă și cercetătoare a artei tradiționale românești, regizoare de film și autoare a numeroase documentare. Absolventă a unei universități de film, ea a transformat pasiunea pentru meșteșugurile tradiționale într-un adevărat tezaur cultural, concentrându-se pe pictura icoanelor pe sticlă și arta cusutului tradițional. Moștenitoare a unei tradiții familiale puternic ancorate în patrimoniul etnografic românesc, continuă meșteșugul străbunicii sale, Rafira Jurcovan, o vestită țesătoare din Drăguș, ale cărei tehnici au fost documentate de Dimitrie Gusti și echipa sa de cercetători în 1929. Activitatea sa artistică și de cercetare se concretizează printr-o serie de expoziții și evenimente organizate în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”. În creațiile sale, reinterpretează izvoadele vechi, păstrând elementele de compoziție și cromatică specifice fiecărei zone etnografice. A participat la numeroase expoziții naționale și internaționale, expunând lucrările sale în locații precum Teatrul Național București, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Museikon – Alba Iulia, dar și în cadrul unor evenimente internaționale precum „Here Coming Thyself”, organizat online de Museikon în perioada pandemiei. Contribuția sa a fost recunoscută și în domeniul iconografiei, obținând locul cinci la Concursul Național „Icoana Ortodoxă – Lumina Credinței”, organizat de Patriarhia Română în parteneriat cu Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti. În paralel cu activitatea artistică, Raluca Jurcovan participă la sezătorile comunității Șezătoare Vatra Satului, din care face parte, unde promovează tradițiile de cusut și țesut. Lucrările sale au fost prezentate în cadrul unor expoziții de referință precum „IA Aievea”, desfășurată la Muzeul ASTRA Sibiu și itinerată în Japonia, sau „Original și Revival” la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Mariana Neacșu – Meșter Popular, Păstrătoare a Tradiției în Țesut și Cusut Popular, Mariana Neacșu este coordonatoarea comunității Șezătoare Vatra Satului și organizează șezători și expoziții demonstrative, precum „Vatra Satului – Renașterea Moștenirii” (2023) sau „Sezătoarea Unirii” (2023). Mariana Neacșu este o artizană consacrată în domeniul artei tradiționale a țesutului și cusutului, având peste un deceniu de experiență în revitalizarea acestui meșteșug ancestral. Fondatoare a comunității Șezătoare Vatra Satului și a atelierului Drag de Cusut, promovează meșteșugurile tradiționale prin realizarea de pânzeturi, altițe, ștergare și alte piese reprezentative ale costumului popular românesc. A organizat și a participat la numeroase expoziții naționale și internaționale de prestigiu, inclusiv la Cetatea Făgărașului și Muzeul Țăranului Român, precum și în spații educaționale și culturale, contribuind astfel la conservarea și transmiterea patrimoniului textil românesc. Prin aceste demersuri, joacă un rol esențial în menținerea tradițiilor vii și în consolidarea identității culturale pentru generațiile viitoare.
Grupul de borese ”Dimitrie Gusti” din Drăguș
Acest grup este format din aproximativ 14 borese, cu vârste între 74 și 46 de ani. Cuvântul boreasă este un alint, specific Drăgușului, o prescurtare de la ”boieroaica mea”. Femeile care constituie grupul sunt păstrătoare ale tradiției prin prisma faptului că trăiesc în vatra satului și continuă ceea ce înseamnă elemente de cultură populară precum: cântece populare drăgușene, dansuri populare, obiceiuri specifice și, mai ales, arta populară prin realizarea iilor, a șurțelor, a părturicilor și a cheptărițelor. Sunt cele care duc mai departe vechile obiceiuri populare: șezătoarea, Buzduganul și ritualul de nuntă. Boresele din Drăguș sunt parte a manifestărilor culturale locale și naționale: Ziua Iei, Acasă la origini, Ziua Muzeului Satului din București, Festivalul ”Sufletul satului” ș.a. Boresele care vor participa la Ningbo și Beijing sunt: Racu Maria, Ana Fogoroș, Maria Gherman, Ana Bobeica.
1. Filmul „Țara Făgărașului Tărâmul Cerurilor Deschise – Icoana pe sticlă, reazem și putere” (2016, Raluca Jurcovan) prezintă icoanele pe sticlă din centrele importante de pictură din centrul țării și iconarii anonimi care l-au zugrăvit și despre cum acestea au fost reazem pentru țăranii români în vreme de restriște. Dedicat tuturor celo care au zugravit, acest film susține ideea că icoanele pe sticlă, inferent de zona unde au fost pictate sau de timpul caând au fost creat, prin cromatica lor vie și strălucitoare, au constituit, mult timp, un sprijin pentru masa credincioșilor și lumea satelor care vedeau în ele, o fântură din împărăția cerească oglindită într-un ciob de sticlă.
2. Filmul „Țara Făgărașului Tărâmul Cerurilor Deschise - Înfățișare minunată – Portul Făgărașan” (2022, Constantin Păun) prezintă evoluția portului tradițional din Țara Oltului și diferitele influențe ale vremii asupra acestuia, având ca mesaj păstrarea identității naționale. Elementele de bază ale culturii spirituale si materiale, straiele tradiționale oferă referințe directe despre modul de viață, găndire si activitate al înaintasilor, dar si despre puterea lor creatoare, credința si modul acestora de manifestare. Înaintasii nostri nu s-au preocupat doar de confecționarea straielor si de diversificarea tehnicilor de execuție sau a materialelor folosite, ci si de simbolistica lor aparte. Prin motivele asezate cu acul si ața pe pănză sau rostuite prin nividiturile războaielor de țesut, ei au rănduit acoperămintelor tradiționale simboluri profunde, prin care purtătorul îmbrăca întregul univers.Trăsăturile generale ale costumului făgărăsean trădează viața si firea oamenilor care îsi duc traiul între crestele munților si apa Oltului. Totul este făcut să reziste. Portul tradițioal este păstrat în continuare în diferitele zone ale Țării Făgărasului, făraă a fi alterat în mod deosebit.
3. Filmul “Moștenirea – Un iconar în Drăguș Raluca Jurcovan” (2015, Raluca Jurcovan) prezintă incursiunea unui iconar în satul etnografic Drăguș, pe urmele lui Dimitrie Gusti și lumea tradițională a satului Drăguș.Pornind de la premisa că satul românesc conservă tradiții dar suferă și transformări, Dimitrie Gusti și-a dorit să imortalozeze realitatea din Drăguș sub toate aspectele: viața socială, obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie. Astfel, Drăguș este un unicul sat din România al cărui trecut a rămas imortalizat pe peliculă. O peliculă lăsată moștenire, nouă, tuturor. Filmul transmite un mesaj puternic de responsabilizare și anume, faptul că moștenirea, nu este numai ceva cu care să ne mândrim...este o datorie etică, sicială, definitorie pentru evoluția noastră...cu alte cuvinte, suntem cu toții sub o cupolă care are un conținut material și spiritual specific, care trebuie păstrat și perpetuat. Numai așa putem să evoluăm cu adevărat!
De asemenea, la standul cu obiecte de artă tradițională și suveniruri vor fi expuse costume tradiționale românești, ii, pălării și mici suveniruri - marame, broderii, șervete, realizate de Mariana Neacșu (Drag de cusut) și de Grupul de borese ”Dimitrie Gusti” din Drăguș. Standul va fi îmbogățit cu peisaje naturale din Țara Făgărașului din România.
Târgul Internațional de Cultură de la Ningbo este una dintre cele mai importante platforme de promovare a dialogului cultural și economic dintre China și țările din Europa Centrală și de Est (ECE). Organizat bianual în municipiul Ningbo, un centru economic și universitar de excelență din estul Chinei, evenimentul reunește expozanți din peste 14 țări ECE, precum și din alte state europene, oferind o gamă variată de activități culturale și comerciale. Evenimentul atrage anual zeci de mii de vizitatori din China și din străinătate, consolidându-și rolul de platformă esențială pentru schimbul cultural și economic internațional.
Folclorul reprezintă o expresie fundamentală a identității culturale românești, constituind un reper al spiritualității ancestrale care a modelat de-a lungul secolelor conștiința națională. Organizarea unei șezători din Țară Făgărașului la Ningbo și la Beijing nu este doar un act de conservare, ci și o reafirmare a valorilor autentice ce definesc patrimoniul nostru imaterial. Prin explorarea obiceiurilor și tradițiilor românești, publicul chinez accesează un univers al autenticității, în care gusturile, reprezentările vizuale și valorile morale, spirituale și artistice ale Țării Făgărașului sunt evidențiate în toată complexitatea lor. Prin intermediul poeziei, cântecului și al portului tradițional al boreselor din Drăguș, nu doar esteticul este pus în valoare, ci și ethosul satului românesc, revitalizând memoria colectivă și reafirmând continuitatea unei culturi profund ancorate în tradiție.
1. Programul de la Ningbo (20–25 mai)
20 mai
Sosire la Beijing și zbor de legătură către Ningbo.
21 mai
Pregătirea și amenajarea standului României în cadrul expoziției.
22 mai – Ziua 1
Inaugurarea Standului ICR Beijing la Ningbo
Tema: „Șezătoare din Țara Făgărașului”
- Șezătoare “Boresele din Drăguș”
- Expoziția „Moștenirea” – țesături tradiționale
Proiecția filmului documentar „Țara Făgărașului Tărâmul Cerurilor Deschise - Înfățișare minunată – Portul Făgărașan”, realizat de Raluca Jurcovan
- Prezentarea colecției de cusături și broderii tradiționale de către Neacșu Mariana
23 mai – Ziua 2
- Șezătoare din Țara Făgărașului cu Raluca Jurcovan și Boresele din Drăguș (cântec, dans, strigăt, cusut)
- Atelier interactiv „Drag de cusut” susținut de Neacșu Mariana– introducere în meșteșugurile tradiționale românești: pânzeturi, altițe, ștergare și piese de costum popular
24 mai – Ziua 3
- Șezătoare din Țara Făgărașului cu Neacșu Mariana, Raluca Jurcovan și Boresele din Drăguș (cântec, dans, strigăt, cusut)
- Proiecția filmului documentar “Moștenirea – Un iconar în Drăguș” realizat de Raluca Jurcovan
25 mai – Ziua 4
Închiderea Expoziției
- Șezătoare din Țara Făgărașului cu Boresele din Drăguș (cântec, dans, strigăt, cusut)
- Prezentarea „Simboluri eterne în Ia românească” – Raluca Jurcovan
- Prezentarea „Meșteșuguri românești: de la firul de bumbac la cămașa tradițională” – Neacșu Mariana
2. Programul de la Beijing (26–31 mai)
26 mai Întoarcerea la Beijing
27 mai Pregătirea expoziției „Șezătoare din Țara Făgărașului” la sediul ICR Beijing
28 mai Seară de film „Țara Făgărașului Tărâmul Cerurilor Deschise – Icoana pe sticlă, reazem și putere”
29 mai Vernisajul expoziției „Șezătoare din Țara Făgărașului” – imagini și copii de fotografii de la Muzeul Țării Făgărașului și din arhiva personală a artistului Raluca Jurcovan, expoziție de meșteșuguri tradiționale și costume populare, moment artistic susținut de Boresele din Drăguș；
30 mai
- Atelier de cusut “Drag de cusut” cu Neacșu Mariana
· Proiecția filmului documentar „Țara Făgărașului Tărâmul Cerurilor Deschise - Înfățișare minunată – Portul Făgărașan”, realizat de Raluca Jurcovan
31 mai întoarcere București
