Institutul Cultural Român de la Beijing a organizat în data de 27 noiembrie 2018 o masă rotundă dedicată Centenarului Marii Uniri.
La acest eveniment au participat domnul Wang Tieshan, fost diplomat în cadrul Ambasadei R.P. Chineze la București și președintele Asociației de Prietenie China – România, domnul Li Ming, fost diplomat și reprezentant al PCC, domnul Ding Chao, profesor universitar și directorul Centrului de Cercetări a Limbilor Est-Europene din cadrul Universității de limbi străine din Beijing, domnul Dong Xixiao, prodecan al Universități de limbi străine din Beijing, doamna Liu Jianrong, lector și șefa catedrei de limba română de la Universitatea de studii străine din Beijing și domnul Dan Tomozei, ziarist român la Radio China Internațional. Evenimentul a fost moderat de domnul Constantin Lupeanu, directorul ICR Beijing, care a făcut o sinteză a edificării Marii Uniri.
În cadrul dezbaterilor, participanții au expus punctele de vedere referitoare la semnificația Marii Uniri și au tratat anumite aspecte de interes.
Domnul prof. univ. dr. Ding Chao a făcut o trecere în revistă a evenimentelor premergătoare Marii Uniri. A amintit și despre știrile, ajunse pe filieră străină în China despre Marea Unire: „Unirea tuturor celor zece provincii istorice într-un singur stat s-a bucurat de atenție și recunoaștere internațională. Este de amintit, între altele, că reacțiile au apărut și în presa din Republica Chineză (n. 1912-1949). Ca de exemplu, în „Shunpao” din Shanghai, ziar de mare influență din perioada modernă a Chinei, între anii 1918-1919, au apărut prin filiera surselor de la Paris, Moscova, ș.a., nu puține știri despre România. Între acestea, s-a scris despre adunările populare și unirea Basarabiei și Bucovinei cu România, precum și declararea reprezentanților români din Transilvania privind separarea de Imperiul Austro – Ungar, unitatea reciprocă și opțiunea pentru unirea cu România. Aceste informații, deși foarte scurte, reprezintă interesul chinezilor cu privire la situația internațională și rămân însemnări autentice ale raporturilor de început dintre China și România, foarte prețioase mai ales privite astăzi retrospectiv. … Marea Unire a României este expresia idealului comun și a voinței ferme ale poporului român, fiind un rezultat firesc al evoluției istoriei mondiale. În decursul celor 100 de ani, reprezintă nu numai un important punct de pornire a statului național român modern, dar este și un simbol glorios al unității poporului român, o uriașă forță spirituală pentru depășirea tuturor momentelor grele, menținerea unității statului …”
Domnul Li Ming a vorbit despre contextul internațional pe fondul căruia s-a desfășurat evenimentul Marii Unirii, dar și despre faptul că anul viitor România și R.P. Chineză vor sărbători 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.
Domnul Wang Tieshan a vorbit din perspectiva evoluției relațiilor între cele două state în perioada modernă și contemporană. Și despre faptul că România este singurul stat cu care China a avut întotdeauna o relație fără conflicte, o relație de prietenie, cu urcușurile și coborâșurile inerente evoluției istorice, dar fără tensiuni și înfruntări. El a evidențiat asemănări între evoluția istorică a celor două state de-a lungul istoriei – cum ar fi de exemplu formarea primului stat centralizat dac, sub conducere lui Burebista și unificare Chinei, sub conducerea primului împărat Qin Shihuangdi în aceeași perioadă, dar și unificarea celor trei principate române în timpul domniei lui Mihai Viteazu și perioada de maximă deschidere a Chinei din timpul dinastiei Ming.
Domnul Dong Xixiao și doamna Liu Jianrong, amândoi profesori de limba română în cadrul celor mai importante universități de profil din China, au adus în discuție și rolul studiilor academice în contextul cunoașterii reciproce și importanța studierii limbii. Doamna Liu a menționat că „… sunt onorată să mă aflu aici cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Anul acesta înseamnă mult pentru fiecare suflare românească… în 1918, a fost Marea Unire, un an cu o încărcătură emoțională și istorică deosebită … ca lector tânăr de limba română, mă întreb deseori ce pot face eu pentru a contribui la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre China și România. Răspunsul meu este următorul: Le voi prezenta studenților mei una dintre cele mai frumoase limbi din lume.”
Domnul Dan Tomozei a prezentat coincidențe istorice în ceea ce privește situația Chinei și a României în urmă cu 100 de ani, aducând ca argumente conținutul diverselor tratate istorice. „Reperele anului 1918, Anul Marii Uniri a românilor și totodată anul încheierii primei conflagrații mondiale, sunt absente în planul public date privind contactele și comunicările oficiale în cadrul relațiilor dintre România și China. Începutul secolului XX este profund marcat de evenimente și conflicte militare cu cea mai mare amploare din istoria omenirii, oferind celor două state șansa de afirmare și ieșire de sub controlul total al forțelor străine.”
Domnul director Lupeanu a adus în discuție importanța evenimentului Marii Uniri, dar fără a uita etapele premergătoare, cum ar fi unirea principatelor române în 1859, câștigare independenței în 1878 sau unirea Basarabiei și a Bucovinei în 1918.
La finalul evenimentului invitații chinezi, prieteni apropiați ai institutului au primit din partea ICR Beijing câte o Diplomă de Ambasador al Prieteniei – titlu oferit persoanelor care au dat dovadă de merite deosebite în promovarea României și a culturii române în China. De asemenea, au primit câte o Diplomă de Excelență din partea CopyRo – Societatea de Gestiune a Drepturilor de Autor din România.
