ICR Beijing a sărbătorit Ziua Culturii Române prin organizarea mai multor evenimente în perioada 12 -15 ianuarie 2017.
În data de 12 ianuarie 2017, a avut loc la Școala Internațională „1 Octombrie" din Beijing spectacolul „România, un Rai pe Pământ!" organizat de această instituție de învățământ împreună cu ICR Beijing și Ambasada României în Republica Populară Chineză cu ocazia Zilei Culturii Române. Au fost prezentate momente artistice pregătite de elevii acestei școli, precum interpretarea lucrării „Corul vânătorilor" de Carl Maria Von Weber, parada de modă a costumelor populare românești, gimnastică. ICR Beijing a prezentat expoziția „România prin imagini" și dramatizareapoemului „Luceafărul" de Mihai Eminescuîn limba română și parțial în limba chineză. Școala Internațională „1 Octombrie" sărbătorește pentru România ziua de 15 ianuarie de nouă ani de zile, încă dinainte de a fi adoptată în țară legea (2010) privind devenirea zilei de naștere a lui Mihai Eminescu ca și Ziua Culturii Naționale. Audiența a fost formată de profesorii și elevii liceului.
În data de 14 ianuarie 2017, la Teatrul de Vest Gulou (Drum Tower West Theatre) a fost prezentată dramatizarea „Luceafărul".
Teatrul de Vest Gulou este un teatru nou și modern de dimensiuni medii. În cadrul acestui teatru sunt puse în scenă producții moderne și alternative. Programul este variat, oferind drame, comedii și producții experimentale.
Punerea în scenă a poemului „Luceafărul" de către un grup de tineri actori independenți este un spectacol de lumini şi muzică, dans şi interpretare dramatică a versurilor, îmbinând replicile în limba română cu cea chineză, desfiinţarea barierelor lingvistice prin mişcare, emoţie şi joc de lumini. Este prima interpretare mixtă cu actori români și chinezi. Au interpretat cinci români: Alina Chiriac, Andrada David, Alexandra Oana Zara, Robert Diaconeasa și Valentin Tinjala și doi chinezi: Huang Xu și Gong Jun.
Dramatizarea poemului „Luceafărul" a pornit din dorința de a îmbina pasiunea pentru teatru cu limba chineza, iar startul a fost dat de către Alina Chiriac, care a adunat alături oameni care împărtășesc aceeași pasiune, iar împreună au reușit să creeze o dramatizare atipică și total originală a celebrului poem „Luceafărul" de Mihai Eminescu.
Mai mulți spectatori chinezi au pus pe rețelele de socializare impresii de la spectacol, menționând că „este o trupă tânără, o montare modernă, cu interpretare atentă specifică, un spectacol foarte reușit. Au reușit să facă dintr-un poem un spectacol bogat, viu etc".
Domnul Wang Tieshan, președintele Asociației de Prietenie China - România a declarat: „Felicitări Institutului Cultural Român de la Beijing pentru succesul înregistrat cu acest eveniment cultural. Piesa este o nouă traducere și o nouă interpretare a poemului clasic eminescian „Luceafărul". Ea este reprezentare scenică în înțelegerea modernă a tinerei generații, elegantă, alertă și ea se cuvine sprijinită și încurajată."
Pasiunea Alinei Chiriac pentru actorie s-a transformat într-un mod de viață, iar recent a reușit să îmbine dragostea pentru limba chineza cu actoria, iar roadele ambiției, perseverenței și curajului său s-au transformat într-un proiect ambițios și unic: „Luceafărul", o producție româno-chineză pentru care a muncit intens un an de zile ca rezultatul să fie unul spectaculos.
Oana Zara este o bună și grațioasă balerină și coregrafă. A dansat pentru cei mai buni artiști din țară, printre care Loredana Groza, Horia Brenciu sau Andra. Coregrafia din spectacolul „Luceafărul" îi poartă semnătura, iar Oana participă și activ în reprezentație, fiind una dintre personalitățile multiple ale personajului principal, exprimate prin dans, în cel mai grațios mod cu putință.
Andrada David îmbină cu succes poziția de manager al unui magazin renumit de haine cu pasiunea ei principală, actoria. E serioasă, devotată și severă cu propria persoană, motiv pentru care personajele ei sunt întotdeauna asumate și foarte bine studiate.
Robert Diaconeasa este un jurnalist-artist. Are 28 de ani, face presă scrisă de la 16 ani, iar la 18 ani a început să lucreze în televiziune. De la 14 ani apare în reclame foto și video, iar în prezent este redactor sef adjunct al unui site important de muzica. Robert a fost mereu pasionat de actorie, iar acum îi dă curs, fiind implicat atât în acest proiect, cât și în alte proiecte actoricești inedite. Valentin Tinjala este un viitor actor de succes, iar seriozitatea, determinarea și ambiția îl recomandă. Recent a început să joace teatru alături de actori profesioniști, deși el nu a studiat școala clasică de actorie. Însă regizorul a văzut pasiunea din ochii lui, iar asta a fost de ajuns să îl convingă de faptul că Valentin poate face față cu brio rolului.
Huang Xu este un tânăr talentat regizor, actor și scenarist. A absolvit în 2007, Facultatea de Regie din cadrul Academiei de Film din Chongjing. A lucrat la posturile de televiziune CCTV, BTV9 și la canale online de televiziune. În 2013, filmul regizat de el „Fusheng Men" („Ușa plutitoare") a fost nominalizat să participe la Festivalul Internațional de Film de la Berlin.
Hong Jun, absolventă a Conservatorului de Muzică din Beijing, este profesoară de muzică și de dans. A lucrat la Teatrul Mare din Beijing (National Centre for the Performing Arts) și lucrează pentru asociații care se ocupă cu promovarea muzicii clasice Este membră a Asociației Muzicienilor din China și a Asociației Muzicienilor din Beijing.
Prezentăm în continuare două articole date publicității:
„Astăzi, 14 ianuarie, la orele 15:00, la Teatrul de Vest Gulou din Beijing, am urmărit o piesă de teatru a unor actori români.
Am fost impresionată de piesa de teatru, de interpretarea actorilor, de poemul de dragoste romantic, plin de pasiune. Un tablou minunat, o poveste de dragoste de mare adâncime.
Pe o vreme atât de rece, actorii au interpretat desculți, terminându-și spectacolul cu seriozitate, m-au făcut să-i admir, m-au mișcat profund.
Interpretarea actorilor a fost una clară, cu mișcări alese, îmbrăcămintea actrițele se asemăna cu îmbrăcămintea îngerilor, ele semănând cu niște îngeri, oferindu-le oamenilor frumusețe și lumină. Oamenilor le-a plăcut.
Chineza vorbită de povestitoarea Alina Chiriac a fost foarte bună. Ea este o actriță talentată.
Am fost mișcată de scenariul piesei, iar reprezentația lor de astăzi a fost foarte bună, interpretarea lor lăsându-mi o impresie adâncă, au fost plini de creativitate, au gâdilat auzul publicului. Spectacolul a fost un succes.
Mulțumim domnului director Lupeanu pentru invitație, mulțumim celor cinci actori români, mulțumim angajaților ICR Beijing. Ați făcut din acest eveniment un regal artistic. Ne-ați făcut să petrecem o după amiază plăcută, ne-ați făcut să înțelegem cultura română, să înțelegem literatura română. Ne-ați lăsat o amintire greu de uitat. Ne-a plăcut de voi minunați actori români, vă invităm cu căldură să veniți din nou în China, să facem schimburi culturale."
(Lan Hua, ziaristă, organizatoare de spectacole)
Rafinament și botez de poezie și artă teatrală.
„Astăzi am avut bucuria ca, la invitația Domnului Ambasador Constantin Lupeanu, directorul Institutului Cultural Român de la Beijing, să văd spectacolul făcut după poemul „Luceafărul" al renumitului poet român Mihai Eminescu.
În primul rând, s-a făcut simțită rezonanța emoțională a marii poezii - tema iubirii eterne ca un cer de stele orbitor, care parcă m-a învăluit și pe mine într-o poveste de dragoste amară.
Un sentiment venit din realitate și din supra-real, un fulger răscolitor de lumină ca o iubire spulberată de vânt peste stânci, clipa iubirii care te face să guști eternitatea.
Omenirii îi rămâne lamentul: voi trăiți într-o lume măruntă, la discreția sorții, iar eu, în lumea mea, mă simt nemuritor.
Iubirea Luceafărului este iubirea însăși, iubire zdrobită, de o tristețe absolută. Iubirea l-a împins să treacă toate obstacolele, până la a renunța la lumina eternă, numai că iubirea este contradicție radicală și conflict și în ciuda iubirii profunde el se vede obligat să rămână în lumea cea eternă.
Tinerii interpreți au reușit să prezinte cât se poate de viu publicului iubirea aceasta de zbatere infinită a inimii zdrobite, atingând un grad înalt de rezonanță emoțională.
Un spectacol complex de înaltă creativitate, în care transpare simplitatea interioară care îndeamnă la reflecție și ne transmite îndemnul de a depăși cercul strâmt al vieții seculare, de a deschide perdeaua care ne acoperă privirea, de a tinde spre introspecție și a merge în întâmpinarea iubirii primare, pure. Spectacolul acesta ne-a arătat că nu există numai arginți lucitori și dorințe, ci și iubirea, iar puterea iubirii depășește nu numai granițele geografice și timpul, ci și spațiul cosmic, iubirea conține în ea tragedie și grandoare.
Mai mult, această dramă reprezintă o cooperare între artiști români și chinezi, care au reușit să transmită în mod plenar și într-o formă artistică destul de complexă, prin forme artistice moderne, ca dialogul și dansul, poezia unei mari lucrări literare. Acești tineri creatori au propus cu succes audienței o vizualizare a poeziei, au adaptat măiestrit o lucrare literară în artă teatrală de calitate, încât oamenii să primească și să înțeleagă mai bine caracteristicile artei de zile mari.
Organizatorii acestei manifestări artistice au adus în cele mai bune condiții publicului chinez arta și cultura României.
Mulțumim pentru a ne fi prezentat reprezentanți de calitate înaltă ai artei și culturii europene.
( Pe marginea spectacolului românesc Luceafărul, 14 ianuarie 2017, Cu stimă, Liu Guiqin, poet)
În perioada 12 - 15 ianuarie 2017, la sediul ICR Beijing, la Sala de Bibliotecă, a fost deschisă publicului larg Expoziția de Carte Românească. S-au expus numeroase cărți, de toate genurile din biblioteca institutului, de la opere clasice la cărți ale autorilor moderni, dar, în principal, cele semnate de Mihai Eminescu.
Camera Deputaților a adoptat, la 16 noiembrie 2010, proiectul de lege prin care ziua de naștere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naționale, iar în anul 2011 a avut loc prima sărbătorire a acestui important moment.
