Conferința "România înainte și după Trianon" susținută de istoricul Florian Banu la Universitatea de Studii Străine din Beijing

În contextul marcării a 106 ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon (4 iunie 1920), ICR Beijing a organizat luni, 1 iunie, ora 10:00, la Centrul de Studii Românești din cadrul Universității de Studii Străine din Beijing (BFSU) o conferință consacrată importanței acestui moment istoric.

În deschiderea evenimentului, prof.univ.dr. Dong Xixiao, directorul Centrului și prodecan în cadrul BFSU, a vorbit despre buna colaborare cu ICR Beijing și seria evenimentelor organizate împreună. Apoi Liviu Țăranu, directorul ICR Beijing, a precizat importanța Tratatului de la Trianon, pentru ca apoi să-l prezinte pe conferențiar, istoricul Florian Banu,una dintre vocile importante ale istoriografiei românești actuale. Cercetător specializat în istoria contemporană a României și în studiile de istorie economică, Florian Banu a colaborat cu instituții prestigioase precum Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Naționale ale României și Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București. Autor a peste 15 volume și numeroase studii de specialitate, Florian Banu este recunoscut pentru rigoarea cercetării și capacitatea de a conecta analiza istorică cu provocările contemporane.

În cadrul prelegerii sale, timp de mai bine de o oră, Florian Banu a vorbit despre crearea statului român modern sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza și a regelui Carol I, apoi despre contextul geopolitic de la finalul Primului Război Mondial, procesul Marii Uniri, negocierile și prevederile tratatului, relațiile regionale din perioada interbelică, precum și consecințele pe termen lung ale Trianonului asupra identităților naționale, discursurilor politice și memoriei istorice: România de azi, membră UE și NATO, este moștenitoarea directă a transformărilor generate de Trianon.

Au fost făcute referiri și la istoria relațiilor sino-române, evocând cele mai importante momente, din perspectiva sa, care au marcat legătura dintre China și România, precum și o paralelă a experienței istorice a celor două țări în secolul XX.

La final, istoricul Florian Banu a răspuns întrebărilor din auditoriu, multe dintre acestea fiind legate de regimul minorităților din România, statutul minorității maghiare în prezent și atitudinea acesteia față de Trianon. Totodată a prezentat publicului și trei dintre lucrările sale cele mai recente publicate în România și donate bibliotecii BFSU.