„Imposibilitatea de a ne îmbrățișa conferă îmbrățișării o semnificație aparte în această perioadă” a remarcat compozitorul Doron Kaufman, în timp ce vorbea despre efectele sociale ale Coronei, din punctul de vedere al muzicianului și al artistului plastic, în cadrul celei mai recente ediții a „Cafenelei Românești” online.
Evenimentul, desfășurat în limba ebraică, cu titlul „Amintirile românești pe care nu le-am avut niciodată”, a avut loc în data de 23 aprilie 2020, pe pagina oficială de Facebook a ICR Tel Aviv: https://www.facebook.com/icr.telaviv/ și l-a avut ca invitat pe compozitorul israelian de origine română, dr. Doron Kaufman. În cadrul unei discuții avute cu directorul ICR Tel Aviv, Martin Salamon, compozitorul israelian a explorat tema rădăcinilor românești ale generațiilor III și IV, ai căror părinți au făcut aliyah la începuturile înființării statului Israel. Vorbind despre legătura sale familiale cu Romania, acesta a menționat că părinții săi au facut aliyah la finalul Celui De-al Doilea Război Mondial, după ce și-au pierdut mare parte din familie în timpul Holocaustului, în România.
Ca și în cazul multor altor familii din această generație, părinții preferau să vorbească cu copiii în limba ebraică, limba română fiind „codul” de comunicare între părinți pentru a-și împărtăși unul altuia informații la care copii nu trebuiau să aibă acces. În acest context, Doron Kaufman nu cunoaște limba română, însă mereu a încercat să asculte și să înțeleagă „muzica aceea care iese din cuvinte”, deoarece „tonul cu care sunt spuse cuvintele este cel mai important, muzicalitatea cuvintelor dezvăluie adevăratul înțeles al cuvintelor și intenția celui care le pronunță”. Înțelegerea cognitivă a unei limbi îngreunează accesul la muzicalitatea cuvintelor, deoarece „înțelegerea cognitivă a cuvintelor te oprește de la a ajunge la muzicalitatea lor”.
În introducerea intervenției sale, Doron Kaufman a folosit scene din filmul „Cerul deasupra Berlinului” (1987, regia Wim Wanders), pentru a ilustra realitatea socială și artistică de acum. Perioada Coronei „ne amintește tuturor, prin lucrurile cele mai simple, la care nu avem deocamdată acces, cât de multă frumusețe se află în simplitate, iar lucrurilor cărora în mod normal nu le dăm importanță capătă o semnificație extrem de importantă, chiar abstractă, precum simplul act de a mânca o pizza la o terasă în aer liber”.
Un adevărat ambasador cultural și promotor al dezvoltării relațiilor bilaterale între România și Israel, dr. Doron Kaufman a prezentat audienței strânsele legături culturale ale acestuia cu România, compozițiile sale fiind prezentate pe unele dintre cele mai mari scene din România, de la Ateneul Român la Universitatea Națională de Muzică din București, Aula Palatului Cantacuzino și Filarmonica Banatul din Timișoara. Legăturile artistice au început în 2005, când a fost invitat pentru prima dată de Trio Contraste să participe la un concert în România. De atunci, călătorește neîntrerupt, de cel puțin trei ori pe an, în România, pentru a participa la cele mai importante festivaluri internaționale de muzică clasică și contemporană din București, Craiova, Timișoara și Cluj.
Despre contactul artistic și întâlnirea cu muzicienii români, Doron Kaufman a afirmat că a fost surprins de nivelul ridicat și de calitatea înaltă a interpretărilor artiștilor români, exprimate „într-un fel modest, respectuos, cu bun simț și prietenie, care mi-a stârnit emoție și sentiment, în acest fel s-au născut niște legături extrem de strânse între mine și comunitatea muzicală din România”.
În contextul actual, acesta a amintit cum, acum 10 ani, obișnuia să includă un performance în interpretările concertistice, intitulat ”Are you awake?”, în cadrul căruia, în mijlocul concertelor, utiliza, ca mijloace de expresie, un clopot și spoken word. Mesajul transmis atunci era foarte similar cu cel din această perioadă, când „poate Corona este unreminder al unor lucruri simple de care trebuie să ne amintim, precum relațiile interumane, despre ce înseamnă a ne ajuta reciproc și a dărui, în loc de a lua”. Fiecare percepe și identifică prezentul într-un mod propriu, pentru că „îi este foarte greu omului să trăiască atunci când nu dă o interpretare realității”.
Vorbind despre compozițiile sale,
Doron Kaufman a menționat că, din 2009 și până în prezent, a compus, printre
altele, șapte piese cu titlul ”And after the fire” pentru diverse formule
concertistice, de la solo la cvintet și orchestră. Intens promotor al
muzicienilor români în Israel și strâns legat de cultura românească, Doron
Kaufman a dedicat interpretarea compoziției ”And after the fire” de la
Timișoara, de către orchestra Filarmonicii din Arad, în programul ediției 2015
a Festivalului Muzicii Contemporane Intrada, victimelor tragediei clubului
Colectiv. Despre piesă, Doron Kaufman a mărturisit: „Sarcina mea nu a fost
diferită de (…) aceea a unui ghicitor care se străduieşte să prezică mai mult
trecutul decât viitorul. Titlul lucrării provine din Biblie, din povestea
revelaţiei profetului Ilie, refugiat într-o grotă a Muntelui Carmel după ce a ucis
sute de profeţi ai lui Baal.
Absolvent al Academiei de Artă și Design Bezalel, Doron a amintit expoziția solo avută la Muzeul Israel în 1993, care i-a întârit convingerea, avută de-a lungul anilor, că există o legătură între expresia sa artistică și muzica pe care o crează, ambele fiind formate din straturi multiple de expresie și interpretare.
În finalul intervenției sale, acesta a vorbit despre legătura între forma stelei lui David și forma sculpturală folosită de Constantin Brâncuși, despre activitatea căruia a aflat pentru prima dată la Academia Bezalel, în timpul unui curs dedicat acestuia. De-a lungul călătoriilor sale în România, Doron Kaufman a fost fascinat de arhitectura de inspirație folclorică utilizată în lăcașele de cult și casele tradiționale, care a servit drept punct de plecare pentru Brâncuși în realizarea formei hexagonale utilizată frecvent în lucrările sale, precum „Coloana infinitului”. Ulterior, ascultându-l pe rabinul Ițhak Ginzburg care a explicat într-o prelegere că forma stelei lui David este reprezentată de un înger care zboară în șase direcții și aflând că Brâncuși a spus despre „Coloana infinitului” că este „precum scara lui Yaakov, îngeri care urcă și coboară de pe scară”, acesta a descoperit că forma care apare în arhitectura tradițională și în sculptura lui Brâncuși este aceeași cu forma stelei lui David cu colțurile îndoite înăuntru.
Doron Kaufman este unul dintre cei mai apreciați compozitori israelieni de muzică electronică și contemporană. Acesta deține un doctorat în compoziție de la Universitatea Bar Ilan și este, în prezent, cadru didactic la Facultatea de Compoziție a Academiei de Muzică și Dans din Ierusalim. Fascinat de rădăcinile sale românești, a decis să cerceteze scena muzicală românească și să-și construiască legături culturale în domeniul muzicii. Astfel, ca urmare a succesului internațional de care s-au bucurat lucrările sale, Doron Kaufman este invitat în mod constant, din 2004 și până în prezent, la prestigioase evenimente internaționale muzicale din România, printre acestea fiind Festivalul George Enescu, Festivalul Muzicii Contemporane Intrada din Timișoara, Festivalul Internațional „Meridian”, concerte și master classes organizate de Universitatea Națională de Muzică din București.
Seria de evenimente via internet a ICR Tel Aviv, „Cafeneaua online”, o continuare a consacratului proiect al ICR Tel Aviv, intitulat „Cafeneaua Românească”, a fost inaugurată în data de 26 martie. Alte evenimente în sistem „live streaming” din cadrul aceleași serii urmează să fie organizate în curând: conferințe, mese rotunde, discuții la care vor fi invitate personalități, specialiști din diverse domenii. ICR Tel Aviv va continua, în acest mod, seria tradițională de evenimente „Cafeneaua Românească”, un concept cultural în care vocea publicului joacă un rol principal.
