Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Institutul Cultural Român de la Beijing organizează un program aniversar de amploare, structurat în jurul a două evenimente majore: expoziția „Păsările lui Brâncuși – Zbor spre infinit”, deschisă în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026 la sediul ICR Beijing, și seria de trei concerte „Brâncuși 150: Sunetul Formelor”, susținute de violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga în intervalul 1–6 martie 2026, la ICR Beijing, Beijing Dongtu Theater și Auditorium Forlong din Chongli.
Expoziția „Păsările lui Brâncuși – Zbor spre infinit” este dedicată motivului zborului în creația brâncușiană și evocă cicluri esențiale precum Măiastra (1910–1918), Pasărea în spațiu (1919–1940), Pasărea în văzduh, studiile autonome de Pasăre și Golden Bird (1919–1920), lucrări aflate astăzi în colecțiile unor prestigioase muzee internaționale. Concepută ca un parcurs hermeneutic asupra procesului de esențializare formală, expoziția analizează structurile constitutive ale limbajului plastic brâncușian: reducția formei la arhetip, verticalitatea ca ax ontologic, relația dintre suprafață și lumină, unitatea dintre volum și soclu, precum și zborul ca figură conceptuală a transcendenței și continuității. Forma sculpturală este astfel înțeleasă ca o dinamică deschisă, care depășește limitele obiectului și se prelungește simbolic „în cer, în piedestal și în pământ”, după cum afirma artistul.
Structura expozițională include un dispozitiv mural documentar bilingv (chineză–engleză), care integrează: cronologia estetică a biografiei artistului; contextualizarea inițierii seriei „Păsărilor” în economia operei; enumerarea lucrărilor majore și a muzeelor care le găzduiesc; analiza episodului juridic din portul New York (procesul din 1926–1928 privind statutul lucrării Bird in Space, moment definitoriu pentru recunoașterea sculpturii moderne în Statele Unite); reproduceri din presa epocii și imagini documentare; schițe ilustrând procesul de esențializare formală; precum și referințe la comanda realizată în anii 1930 pentru Maharajahul Yeshwant Rao Holkar al Indore (India), pentru care Brâncuși a executat două variante în marmură ale ciclului Pasărea în spațiu, destinate palatului acestuia. Parcursul abordează totodată materialele privilegiate de artist (marmură, bronz polisat, lemn), motivele românești și relația structurală dintre volum și soclu.
Vernisajul va avea loc la 1 martie 2026, ora 18.00, la sediul ICR Beijing, în deschiderea primului concert din seria aniversară. Expoziția va rămâne deschisă până la sfârșitul anului 2026. Proiectul este realizat cu susținerea National Gallery of Art, Washington, DC, și a specialistului muzeal Peter Huestis.
Parcursul expozițional este completat de proiecția documentarului „Timi2023 – Brâncuși”, narat de istoricul și criticul de artă Doina Lemny, precum și de intervenții plastice realizate de studenți ai Facultății de Sculptură din cadrul Universității Tsinghua, gest simbolic al continuității dialogului artistic româno-chinez.
În consonanță cu această reflecție vizuală, cele trei concerte intitulate „Brâncuși 150: Sunetul Formelor” propun o transpunere muzicală a principiilor estetice brâncușiene, articulând o relație subtilă între sunet, volum și arhitectură formală. Concertele vor fi susținute de renumiții muzicieni români, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, în trei spații distincte din China: 1 martie 2026,sediul ICR Beijing, 4 martie 2026 – Beijing Dongtu Theater și 6 martie 2026 – Sala Auditorium, Forlong Ski Resort din orașul Chongli.
Pornind de la o perspectivă surprinzătoare asupra operei celui mai important sculptor român, repertoriul ales reprezintă o punte inedită între artele vizuale și muzică, incluzând atât creații ale compozitorilor români contemporani, cât și capodopere ale muzicii franceze și spaniole. Piesa centrală a programului este lucrarea „Făurăria lui Brâncuși”, compusă special de Viorel Munteanu, pentru celebrarea marelui sculptor modernist de origine română. Programul concertelor cuprinde, printre altele: Viorel Munteanu – Făurăria lui Brâncuși(interpretare special aleasă de către cei doi protagoniști, Diana Jipa & Ștefan Doniga); Francis Poulenc – Suita „Le travail du peintre”(adaptare pentru vioară și pian de Diana Jipa și Ștefan Doniga); Remus Georgescu – Interludiu și Toccata din Suita a II-a pentru pian solo; Roman Vlad – Negresa blondă pentru vioară solo (lucrare dedicată Dianei Jipa); Jorge Grundman – Warhol in Springtime pentru vioară și pian; Camille Saint-Saëns – Dans Macabru pentru vioară și pian; Dan Dediu – Sphynx și Dragon pentru vioară și pian.
Diana Jipa a absolvit Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti, cu diplomele de licenţă, master și doctorat. A debutat ca solistă la vârsta de 10 ani, devenind cu timpul o prezenţă constantă în filarmonicile și scenele de concerte din România și străinătate (Anglia, Belgia, Cehia, Coreea de Sud, China, Cuba, Grecia, Germania, Irlanda, Italia, Mexic, Norvegia, Olanda, Polonia, Rusia). În 2005 a reprezentat România în concertul organizat la Bruxelles cu ocazia semnării Tratatului de Aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană. A fost prezentă pe scenele unor importante festivaluri muzicale, printre care se numără Festivalul Internațional „George Enescu“ - ediția a XVIII-a, alături de Filarmonica „Moldova“ din Iași; ediția a VII-a a Festivalului „Paganiniana” – Genova a fost consacrată explorării relației dintre muzică, știință și tehnologia de vârf de atunci, prin alăturarea cercetătorilor din acele domenii cu participarea Dianei Jipa prin intermediul viorii clasice și a instrumentului „iperviolino”.
Născut la Galaţi în 1979 pianistul Ştefan Donigaa absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti în anul 2002, în decursul celor cinci ani de studii beneficiind de îndrumările maeştrilor Constantin Ionescu-Vovu, Viorica Rădoi, Oxana Corjos sau Dan Grigore. Pe parcursul carierei sale, a susţinut recitaluri şi concerte pe scene din România și din alte 25 de țări de pe toate cele 6 continente, fiind, împreună cu violonista Diana Jipa, singurii muzicieni români care au realizat înconjurul Pământului în cadrul unui singur turneu de concerte. În anul 2000 a reprezentat România la Primul Festival Balcanic al Tinerilor Pianişti de la Razgrad, Bulgaria, unde a primit Medalia Festivalului şi a participat, de asemenea, în cadrul a numeroase transmisiuni directe realizate de către Radiodifuziunea Română, fiind invitat să realizeze imprimări speciale alături de Orchestra de Cameră Radio. Este singurul pianist român care a înregistrat integrala mazurcilor pentru pian de Alexandr Skriabin - o imprimare realizată în concert la Ateneul Român în anul 2005 şi difuzată în repetate rânduri, prin intermediul Uniunii Europene de Radio, de către postul muzical de radio german WDR 3. A imprimat în premieră mondială concertele numerele 2 şi 3 pentru pian şi orchestră de Serghei Bortkiewicz, înregistrări produse de către Institutul Olandez pentru Muzică și realizate alături de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Janacek din Ostrava. Discul a fost publicat de casa olandeză Brilliant Classics şi lansat la nivel mondial pe 16 martie 2018. Acesta a primit cronici extrem de favorabile din partea a două dintre cele mai importante reviste muzicale din lume – Gramophone şi American Record Guide și a fost desemnat „Înregistrarea lunii mai 2018” de către publicația online MusicWeb International.
Evenimentele aniversare sunt organizate de către reprezentanța ICR din Beijing pentru promovarea valorilor culturale românești în China și pentru a marca, prin dialog intercultural, personalitatea complexă a lui Constantin Brâncuși, ale cărui opere au revoluționat sculptura modernă universală.
