Marele Refugiu Polonez în România, după declanşarea celui de-al doilea război mondial, este, în ciuda contextului tragic, unul dintre episoadele cele mai bune ale relaţiilor româno-polone.
În urmă cu exact 70 de ani, în toamna anului 1939, mii de polonezi, militari şi civili, treceau frontiera de stat dintre România şi Polonia, pe atunci comună, pentru a se salva de la umilinţă şi moarte. Statul român, dar şi cetăţenii obişnuiţi, le-au oferit celor aproximativ 50.000 de refugiaţi, timp de mai mulţi ani, până la terminarea războiului şi chiar după aceea, cămine temporare în mai multe localităţi din România şi o viaţă în multe privinţe normală. Mai mult, o parte semnificativă a tezaurului polonez a fost conservată în băncile româneşti, fiind restituită integral autoriţilor poloneze la terminarea ostilităţilor. Generozitatea noastră nu a fost lipsită de riscuri, cu atât mai mult cu cât România a fost o perioadă aliata militară a Germaniei.
Campania "Geografia generozităţii. Viaţa de zi cu zi a polonezilor în refugiul românesc" face parte dintr-o serie de evenimente prin care ICR-Varşovia şi-a propus să repună în circulaţie, după şapte decenii de la declanşarea Refugiului, acest moment important al relaţiilor româno-polone. În urmă cu câteva săptămâni, a fost lansat la Varşovia albumul Azilul românesc, realizat de Fundaţia "Karta" şi "Casa Întâlnirilor cu Istoria" cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii al Institutului Cultural Român, care cuprinde fotografii şi documente de epocă aproape necunoscute. Tot în septembrie, a avut loc şi conferinţa internaţională "70 de ani de la Marele Refugiu Polonez în România, 1939-1947", care i-a reunit în capitala Poloniei pe cei mai cunoscuţi specialişti ai relaţiilor româno-polone.
Spre deosebire de evenimentele dedicate Refugiului care l-au precedat, proiectul "Geografia generozităţii" se adresează marelui public. Ca şi celelalte campanii de diplomaţie publică ale ICR-Varşovia – printre care "Cuvintele uitate ale admiraţiei" (2008) şi "Armele libertăţii" (2008) sau "Mari polono-români" (2009) –, noua campanie repune în circulaţie de masă, pe suporturi şi în contexte neconvenţionale, o informaţie istorică favorabilă nouă, dar relativ puţin cunoscută sau parţial uitată, cu scopul de a genera o atitudine de simpatie faţă de România şi români în rândul cât mai multor polonezi.
Suportul Campaniei "Geografia generozităţii" este o expoziţie fotografică de exterior, formată din 10 planşe de 100cm x 70cm, pe care sunt imprimate imagini din viaţa de zi cu zi a polonezilor în centrele de refugiaţi din Bucureşti, Craiova, Turnu-Severin, Târgu Jiu, Călimăneşti şi Govora. Majoritatea acestora provin din fondul Fundaţiei "Karta", care a constituit şi substanţa albumului Azilul românesc.
Dispuse tematic, imaginile prezintă momente caracteristice din existenţa refugiaţilor: relaţiile cu autorităţile româneşti, diverse activităţi administrative, viaţa religioasă, viaţa culturală, sportul şi distracţiile. Fotografiile readuc în memorie cu multă acuitate ipostazele unei existenţe relativ normale, de cele mai multe ori comodă, în care interacţiunile prietenoase cu localnicii sunt un fapt curent. Deşi trăind în mijlocul unei tragedii naţionale, chipurile luminoase şi destinse ale refugiaţilor, care îi privesc pe polonezii de astăzi din cele peste 40 de fotografii, aparţin unor oameni care au reuşit, măcar temporar, să se simtă în siguranţă într-o societate ce i-a primit cu braţele deschise.
Campania "Geografia generozităţii. Viaţa de zi cu zi a polonezilor în refugiul românesc" va rămâne în centrul Varşoviei, între Universitate şi Preşedinţie, între 13 octombrie şi 2 noiembrie, după care va fi itinerată în zone aglomerate din alte mari oraşe poloneze.
