În perioada 13 octombrie – 2 noiembrie 2009, ICR Varşovia organizează în centrul capitalei polone expoziţia de fotografie „Geografia generozităţii. Viaţa de zi cu zi a polonezilor în refugiul românesc", un proiect care readuce în memoria publică generozitatea statului român şi a cetăţenilor României faţă de cei 50.000 de refugiaţi polonezi rămaşi fără ţară după invazia nazisto-sovietică din septembrie 1939. Ca şi celelalte campanii de diplomaţie publică iniţiate de ICR Varşovia – printre care „Cuvintele uitate ale admiraţiei" (2008) şi „Armele libertăţii" (2008) sau „Mari polono-români" (2009) – noua campanie repune în circulaţie de masă, pe suporturi şi în contexte neconvenţionale, o informaţie istorică relativ puţin cunoscută.
„Geografia generozităţii" este o expoziţie fotografică de exterior, formată din 10 planşe (100cm x 70cm), pe care sunt imprimate imagini din viaţa de zi cu zi a polonezilor în centrele de refugiaţi din Bucureşti, Craiova, Turnu-Severin, Târgu Jiu, Călimăneşti şi Govora. Majoritatea acestora provin din fondul Fundaţiei „Karta", care a constituit şi substanţa albumului Azilul românesc, realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii şi lansat la Varşovia în luna septembrie.
Marele Refugiu Polonez în România, după declanşarea celui de-al doilea război mondial, este, în ciuda contextului tragic, unul dintre episoadele importante ale relaţiilor româno-polone. În urmă cu 70 de ani, în toamna anului 1939, mii de polonezi, militari şi civili, treceau frontiera de stat dintre România şi Polonia, pe atunci comună, pentru a se salva de la umilinţă şi moarte. Statul român, dar şi cetăţenii obişnuiţi, le-au oferit celor aproximativ 50.000 de refugiaţi timp de mai mulţi ani, până la terminarea războiului şi chiar şi după aceea, cămine temporare în mai multe localităţi din România. Mai mult, o parte semnificativă a tezaurului polonez a fost conservată în băncile româneşti, fiind restituită integral autorităţilor poloneze la terminarea ostilităţilor. Generozitatea românilor nu a fost lipsită de riscuri, cu atât mai mult cu cât România a fost o perioadă aliata militară a Germaniei.
Dispuse tematic, imaginile prezintă momente caracteristice din existenţa refugiaţilor: relaţiile cu autorităţile româneşti, diverse activităţi administrative, viaţa religioasă, viaţa culturală, sportul şi distracţiile.
Pe lângă lansarea albumului Azilul românesc, realizat de Fundaţia „Karta" şi „Casa Întâlnirilor cu Istoria" cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii, care cuprinde fotografii şi documente de epocă aproape necunoscute, tot în septembrie a avut loc şi conferinţa internaţională „70 de ani de la Marele Refugiu Polonez în România, 1939-1947", care i-a reunit în capitala Poloniei pe cei mai cunoscuţi specialişti ai relaţiilor româno-polone.
Expoziţia „Geografia generozităţii. Viaţa de zi cu zi a polonezilor în refugiul românesc" va rămâne în centrul Varşoviei, între Universitate şi Preşedinţie, între 13 octombrie şi 2 noiembrie, după care va fi itinerată în zone aglomerate din alte mari oraşe poloneze.