Către cititorii noştriAutor: Adrian Mihalache
Trăim, fără-ndoială, într-o epocă interesantă, ceea ce este inconfortabil, dar şi stimulant. Este dificil să te adaptezi mereu schimbărilor neaşteptate, dar este, în acelaşi timp, pasionant să reflectezi asupra lor, căutând să le înţelegi şi să le explici. Mark Twain şi, la noi, Mihai Eminescu – amândoi trăind în vremuri de stabilitate - se străduiau din greu, ca oameni de presă, să găsească subiecte demne de interes, când nu erau nevoiţi să le inventeze de-a dreptul. Din acest punct de vedere, iată-ne privilegiaţi. Abundenţa şi diversitatea informaţiei ne-a obligat să multiplicăm secţiunile revistei, iar complexitatea ei ne-a ridicat problema de a o structura astfel încât să facem perceptibile interferenţele dintre articole.
Secţiunea Retrospective îşi propune, ca de obicei, să ofere revizitări ale trecutului, din perspectiva zilei de azi. Nicolae Manolescu detaliază nenumăratele braţe ale „caracatiţei cenzurii” din vremea comunismului, subliniind cu amărăciune caracterul ei invaziv şi, cu umor, aspectele ei derizorii. Personal, am propus rememorarea unui moment remarcabil din istoria teatrului românesc, spectacolul Troilus şi Cresida al lui David Esrig, care, prin reverberaţiile lui internaţionale ar fi putut declanşa impunerea şcolii româneşti de regie. N-a fost să fie, pentru că, odată cu interzicerea Revizorului lui Lucian Pintilie, în 1972, elanul creator al multor regizori s-a exprimat în alte părţi ale lumii. Atmosfera sumbră a epocii anilor 1950 este redată de Ion Vianu, luând ca pars pro toto activitatea din domeniul psihiatriei. În fine, Bogdan Murgescu reciteşte cu pătrundere Declaraţia din aprilie 1964 a PMR, care a marcat cotitura naţionalistă a politicii comuniste, prin detaşarea de sub controlul sovietic. Deciziile în plan economic luate atunci au avut consecinţe pe termen lung, ele putând fi analizate în contextul actual al dezvoltării regionale din Uniunea Europeană. Prin aceasta, facem legătura cu secţiunea Dincolo de eveniment, în care subiectul principal este criza economică şi financiară actuală. Marcel Hénaff susţine cu argumente că, în spatele crizei economice, putem întrevedea o criză a culturii, legată mai ales de modul de înscriere în timp a unei lumi unificate în spaţiu, prin globalizare. Paolo Leon reflectează asupra pertinenţei keynesismului pentru rezolvarea problemelor crizei. Gianni Toniolo şi Tim Parks examinează situaţia Italiei, primul din perspectivă istorică, al doilea, cu ochii unui străin binevoitor, care vrea să se adapteze ţării de temporară adopţie. Richard Bernstein oferă o perspectivă politologică lucidă asupra relaţiilor dintre China şi SUA, scoţând în evidenţă orbirea de care încă dau dovadă mulţi analişti. În sfârşit, Juan Goytisolo ne arată cât de folositoare este recitirea filosofilor pe nedrept ignoraţi, pentru înţelegerea fenomenelor revoluţionare cu care se confruntă lumea arabă.
O nouă secţiune, Viaţa virtuală, consideră transformarea practicilor sociale sub influenţa tehnologiei informaţiei şi a comunicării. Pascal Lardellier utilizează instrumentele sociologului pentru a studia legăturile amoroase (şi, deseori, primejdioase), dezvoltate în spaţiul virtual, iar Constantin Vică aplică dialectica hegeliană a relaţiei stăpân-sclav la studiul ierarhizărilor din societatea informaţională.
Împlinirea a cincizeci de ani de la terminarea războiului din Algeria ne-a oferit prilejul de a medita, în cadrul secţiunii Căderea imperiilor, la procesul de decolonizare, desfăşurat, uneori, cu imprudentă grabă. G. P. Calchi Novati priveşte ansamblul imperiului mediteranean şi destrămarea lui, iar Adrian Ciroianu ne oferă o pertinentă analiză comparativă între demantelarea Imperiului Britanic şi al celui Francez. Patricia Caillé studiază decolonizarea aşa cum a fost reflectată de mediile audio-vizuale (cinematograf, televiziune), iar Simona Brânzaru consideră trei scriitori care s-au ocupat de această temă, în diferite perioade istorice. Tot Simona Brânzaru este traducătoarea fragmentelor din cărţile remarcabile ale lui Alexis Jenni şi Boualem Sansal, care figurează la secţiunea Biblioteca „Lettre Internationale” şi care trebuie citite neapărat, pentru a întregi imaginea fenomenului.
Secţiunea Din istoria lecturii se deschide cu importantul articol al lui William St Clair, în care se propune o nouă viziune asupra istoriei literare, întemeiată pe „economia politică” a lecturii. Autorul susţine, pe baza unei cercetări minuţioase asupra tirajelor şi difuzării, că nu cărţile judecate a posteriori a fi de valoare au marcat o epocă, ci acelea care au fost realmente citite şi răspândite în rândul cititorilor. În tandem cu St Clair, Mihai Zamfir ne spune ce se citea în Ţările Române, pe vremea despre care vorbesc statisticile englezeşti. În încheiere, Geo Şerban ne propune un periplu prin marile biblioteci ale lumii, inspirat de deschiderea noii Biblioteci Naţionale.
Arta contemporană este un nou subiect pe care vi-l propunem. H. P. Schwerfel discută despre artă ca business, iar subsemnatul prezintă un pictor român ca alter ego al unui erou de roman: Lucian Cioată, personaj real, şi Victorien Salagnon, personaj fictiv al romanului premiat cu Goncourt, al lui Alexis Jenni, împărtăşesc ambiţia de a arăta ca alternativă la a nara. Dialogul lui H. N. Jocks cu artistul rebel Ai Weiwei merită toată atenţia, mai ales că se leagă de secţiunea dedicată vieţii virtuale.
În selecţia Biblioteca, în afară de fragmentele de roman menţionate mai sus, veţi găsi admirabile pagini scrise de Ismail Kadare şi Alessandro Baricco. Zăboviţi asupra acestor extrase, care vă vor da gustul de a vă apleca asupra cărţilor in extenso. Ele vor fi disponibile curând, editurile sunt gata să vi le ofere.
Secţiunea Comentarii şi corespondenţe nu este deloc o simplă miscellanea, deşi, chiar de-ar fi aşa, ar fi cea mai citită, la fel ca aceea din vechea serie din Viaţa Românească, dirijată de Garabet Ibrăileanu. Nu treceţi prea repede peste admirabilul articol al lui Predrag Matvejevic despre pâine, nu ca obiect de masticare, ci de fervoare, de visare. Anne Barlow, curatoarea celei de-a cincea bienale de artă contemporană de la Bucureşti - Bucharest Biennale - ne detaliază conceptul de precaritate, care a stat la baza unei instalaţii artistice în care Bucureştiul însuşi este cel mai de seamă exponat. Urvashi Butalia ne arată cum politica şi cultura se înfruntă într-o manifestare literară care stârneşte pasiuni neliterare. Rodica Binder ne spune, comentând alegerea lui Joachim Gauck ca preşedinte al Germaniei, că forţa conceptului de libertate se păstrează întreagă la Răsărit, în timp ce Occidentul se arată, în această privinţă, plictisit. Un zâmbet şăgalnic vine de la corespondentul nostru din Praga, Mircea Ţicudean, care comentează ironic stilul de viaţă al cehilor, urmaşi ai lui Sveik.
Formatul tipărit al revistei ne obligă să punem totul într-o ordine secvenţială. Acest lucru poate masca relaţiile complexe dintre articole, dintre teme. Rămâne în sarcina cititorilor de a descoperi relaţiile, de a inventa altele decât cele la care ne-am gândit. Lectura nu este delectare pasivă, ci implicare ideatică. Ciocnirea dintre idei – cele din textul autorilor şi cele din mintea cititorului – produce scânteia adevărului.
Sumar nr. 82
RetrospectiveNicolae Manolescu – Caracatița cenzurii
Adrian Mihalache – Troilus și Cresida – 1965. Deruta lui Wilhelm Meister
Ion Vianu – Paul, Sașa
Bogdan Murgescu – Declarația din aprilie 1964, după (aproape) 50 de ani
Dincolo de evenimentMarcel Hénaff – Economie în criză, criză a civilizației
Paolo Leon – Keynes a murit, trăiască Keynes!
Gianni Toniolo – 1861-2011: Italia și economia internațională
Tim Parks – Se poate schimba Italia?
Richard Bernstein – Vin chinezii!
Juan Goytisolo – Ibn Jaldun și revoluțiile arabe
Viața virtualăPascal Laedellier – Cu tot trupul și din toată inima
Constantin Vică – Dialectica digitală, o reconstituire
Căderea imperiilorGian Paolo Calchi Novati – Hotarele Europei
Adrian Cioroianu – Un secol XX și o singură speranță: independența
Patricia Caillé – Decolonizarea oglindită în cinematograf și în mediile de informare
Simona Brînzaru – O temă istorică și trei variațiuni literare
Din istoria lecturiiWillliam St Clair – Economia politică a lecturii
Mihai Zamfir – Arheologia lecturii
Geo Șerban – Biblioteca, nostalgii și așteptări
Arta contemporanăHeinz Peter Schwerfel – Arta: un capital
Adrian Mihalache – “Ut picture poesis” rufutatio
DIALOG Heinz-Norbert Jocks – Ai Weiwei – Un elogiu la adresa internetului
Biblioteca Lettre InternationaleAlessandro Baricco – Emaus
Ismail Kadare – Spiritus
Alexis Jenni – Arta franceză a războiului
Boualem Sansal – Satul germanului sau Jurnalul fraților Schiller
Comentarii și corespondențe
Predrag Matvejevic – Pâine și trup
Anne Barlow – Tactici pentru aici și acum
Urvaschi Butalia – Violență anunțată
Rodica Binder – Elogiul libertății vine dinspre răsărit
Mircea Țicudean – În căsuța din pădure
178 pagini
Preţ: 5 lei
Disponibil pentru achiziţie online pe www.e-icr.ro