JURNALUL NATIONAL
Autor: SEBASTIAN S. EDUARD, 4 decembrie 2011
"De vineri şi până luni, la Berlin are loc ultimul episod din seria "Film, reţeta noastră secretă", serie care de-a lungul anului 2011, a reunit în capitala Germaniei, sub patronajul Institutului Cultural Român, cele mai importante scurtmetraje şi regizori.
Vineri, „Shorts Up!" a fost deschis printr-o noapte de scurtemtarje la cinematograful FSK din Berlin Kreuzberg, unde au fost invitaţi regizorii Luiza Pârvu, Iulia Rugină şi Cristi Iftime. Aceştia au participat la o dezbatere pe tema importanţei scurtmetrajului în cariera regizorală, dezbatere moderată de Bernd Buder, critic de film şi curator al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin.
În program s-au regăsit „Lord", regia Adrian Sitaru, „Muzica în sânge", regia Alexandru Mavrodineanu, „Captivi de Crăciun", regia Iulia Rugină, „Apele tac", regia Anca Miruna Lăzărescu, „15 iulie", regia Cristi Iftime, „Draft 7", regia Luiza Pârvu, „Derby", regia Paul Negoescu, „Oxygen", regia Adina Pintilie, „Superman, Spiderman sau Batman", regia Tudor Giurgiu.
Seara scurtmetrajelor a fost completată de un medalion dedicat regizorului Cristian Mungiu cu proiecţia celor trei scurtmetraje ale sale – „Zapping", „Nici o întâmplare" şi „Corul pompierilor".
Festivalul se încheie luni, cu o după-amiază specială cu filme studenţeşti în sala mare de proiecţie a Universităţii de Film şi Televiziune HFF Konrad Wolf din Potsdam.
Proiecţia de la Potsdam include filmele „Pizza Love", Regia: Ivana Mladenovic, „Ela", Regia: Tudor Jugiu, „Palmele", Regia: George Chiper, „Categoria grea", Regia: Olivia Căciuleanu, „Draft 7", Regia: Luiza Pârvu, „Extrasezon", Regia: Raia Al Souliman, „Strung Love", Regia: Victor Dragomir.
După proiecţie va avea loc o dezbatere între studenţii germani şi tinerii regizori români. La dezbatere va participa şi asistent univ. drd. Andrei Rus din partea UNATC Bucureşti, precum şi Cristina Marx, din partea HFF Potsdam.
Majoritatea evenimentele culturale româneşti din capitala Germaniei trec prin mâna Cristinei Hoffman, directoarea ICR Berlin. Cu ocazia evenimentului desfăşurat în aceste zile a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări. Şi nu neapărat legate de acest eveniment ci de cum se vede cultura românească şI în special cinematografia, de acolo…
Cât de cunoscut este filmul românesc (de lung sau scurtmetraj) în Germania?
Germania este, mai ales datorită festivalului de film de la Berlin, o ţară la care ajung toate "valurile" cinematografiilor mondiale. Deci şi valul românesc a pătruns aici. Filmul românesc a devenit mai cunoscut după ce Cristi Puiu a luat Ursul de aur pentru scurtmetrajul "Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea", în 2004.
Berlinala a fost şi este o platformă pentru producţiile din România, un festival de film a cărui delegată pentru ţările Europei de Est am fost timp de şase ani, contribuind în mod activ la selecţia filmelelor româneşti. La Berlinală au fost prezentate şi premiate cu precădere filme de scurtmetraj, cu câteva excepţii, ca de pildă filmul de lungmetraj "Dacă vreau să fluier, fluier".
În ultimii ani, filmele cu potenţial pentru un festival mare au preferat să meargă la Cannes decât să vină la Berlin. Prezenţa românească este foarte importantă şi în cadrul altor festivaluri de film, de pildă Cottbus şi Wiesbaden, două festivaluri care se dedică filmelor din ţările Europei Centrale şi de Est şi care au programat în nenumărate rânduri omagii, medalioane şi selecţii de filme din România.
Filmele europene, din care fac parte şi cele româneşti, au o distribuţie limitată în sălile de cinema din Germania, unde ajung în special filmele germane şi blockbusterele americane. Din punctul ăsta de vedere, peisajul cinematografic german este mai sărac decât în alte ţări europene, ca de pildă în Franţa, unde există aşa-numitele "cinematografe de nişă", care distribuie filme din toată lumea.
Mai ai ocazia să te întâlneşti cu filmul din România pe canalul franco/german de televiziune Arte.
Care au fost cele mai importante evenimente româneşti din acest domeniu, în 2011?
Am iniţiat la începutul anului o serie de masterclass-uri de film intitulate "Film, reţeta noastră secretă", la care i-am avut ca invitaţi pe Alexandru Solomon, cu filmul "Capitalism, reţeta noastră secretă", pe Corneliu Porumboiu, cu "Poliţist, adjectiv" şi pe Bogdan George Apetri, cu filmul "Periferic".
Această serie de filme se va încheia cu un mini-festival de scurtmetraje, între 3-5 decembrie. Vor fi proiectate 12 scurtmetraje româneşti, în prezenţa a patru regizori de film din noua generaţie. Adrian Rus de la UNATC va discuta pe 5 decembrie cu studenţii şcolii de film de la Potsdam.
Conceptul a fost susţinut de parteneri importanţi - cinematograful FSK din Berlin Kreuzberg, celebra şcoală de cinema de la Potsdam HFF - şi a pus în dialog publicul berlinez şi studenţii de film cu regizorii noii generaţii din România.
Un focus pe România la festivalul de film de la Wiesbaden goEast, cu programul "Romanian Cinema Now", cu o dezbatere cu Anamaria Marinca, Anca Puiu, Ada Solomon, Marian Crişan şi Marian Ţuţui, animată de cunoscutul jurnalist de film şi corespondent Screen International, Martin Blaney.ICR Berlin a susţinut zilele filmului românesc de la München în capitala Bavariei, unde locuieşte o comunitate importantă de români. Deschiderea a fost făcută cu filmul AURORA, în prezenţa regizorului Cristi Puiu.
Din selecţia de filme făcută de directorul cinematografului de artă Filmmuseum au mai făcut parte EU CÂND VREAU Să FLUIER, FLUIER, de Florin Şerban; MEGATRON, AMATORUL şi MORGEN, de Marian Crişan; LOVERBOY, regia Cătălin Mitulescu; filmele PORTRETUL LUPTăTORULUI LA TINEREŢE, APARTAMENTUL, CANTON, APA şi PRINCIPII DE VIAŢă, în regia lui Constantin Popescu; INTERIOR. SCARă DE BLOC, regia Ciprian Alexandrescu; DERBY şi RENOVARE, în regia lui Paul Negoescu; COLIVIA, regia Adrian Sitaru; BUCUREŞTI – BERLIN şi APELE TAC, regia Anca Miruna Lăzărescu; O FOARTE SCURTă TRILOGIE DESPRE SINGURăTATE şi PERIFERIC, în regia lui Bogdan George Apetri; LA DRUMUL MARE, de Gabriel Sîrbu; EUROPOLIS, regizat de Cornel Gheorghiţă.
Dacă ar trebui sa alegeţi o zonă culturală prin care Bucureştiul este cel mai bine reprezentat la Berlin, care ar fi aceea? Literatura? Teatrul? Cinematografia?
Berlinul cultural este un oraş extrem de dinamic şi în care te impui prin calitate şi prin inedit. As spune FILMUL, reprezentat in toata Germania, prezent in cadrul marilor festivaluri de film, din toate regiunile tarii, urmat fiind de LITERATURA, reprezentata cu precadere in Berlin, unde exista un public care apreciaza in mod deosebit acest domeniu literar.
Literaturhaus, Literaturwerkstatt, librării şi cafenele celebre îşi deschid porţile pentru a vorbi despre cărţi şi a citi din ele. Sălile sunt pline, şi bucuria mea este să constat că la lecturi cu autori celebri ca, de pildă, Ana Blandiana, Dan Lungu, Matei Vişniec, Mircea Cărtărescu, Radu Aldulescu, Hans Bergel, Carmen Francesca Banciu, Cătălin Dorian Florescu, publicul este extrem de numeros şi majoritar german, aspect pentru care ICR Berlin este foarte mândru.
Pentru a avea o cât mai complexă reprezentare a culturii româneşti la Berlin, ne propunem pentru 2012 un program Performing Arts, "Der rumänische Herbst in Berlin" - "Toamna românească la Berlin": un festival de teatru, un festival de dans şi unul de film.
Acest eveniment va avea loc în lunile de toamnă - septembrie, octombrie şi noiembrie - în partenariat cu instituţii de prestigiu şi de maximă vizibilitate ca Fabrik Potsdam, Hebbel am Ufer şi Zeughaus Kino.
După ceva mai mult de un an de experienţă berlineză am convingerea că "toamna românească la Berlin" poate atrage atenţia unui public alintat de zecile de evenimente din oraş.
Ce evenimente legate de promovarea filmului românesc vă mai propuneţi în 2012?
După prima ediţie "Rekonstruktion, Filmland Rumanien", din decembrie 2010, care a avut loc în foarte apreciata sală de cinema Zeughaus, din centrul Berlinului, şi care s-a bucurat de succes de presă şi de public, ne-am propus să continuăm cu a doua ediţie, mai amplă, tot la Zeughaus Kino, care va fi în continuare partener al festivalului, lucru extrem de benefic şi important pentru poziţionarea acestui eveniment în lumea cinefililor.
Festivalul pe care îl gândim pentru anul 2012 va aduce completări la nivelul programării. Dacă în prima ediţie am prezentat cele mai bune filme româneşti ale anului şi am făcut o retrospectivă a trei regizori mari ai filmului românesc, Pintilie, Săucan şi Veroiu, cea de-a doua ediţie merge mai departe, incluzând programe de scurtmetraje şi de filme documentare din ultimii zece ani.
Iar regizorii tinerei generaţii vor avea o carte blanche pentru a prezenta filmul românesc care le-a decis cariera, astfel făcându-se un arc între trecut şi prezent.
Vor avea loc mese rotunde, o discuţie cu distributori, regizori şi jurnalişti germani şi români, iar moderarea va fi făcută de un cunoscut critic de cinema german. Vom introduce şi premiul publicului, şi vom organiza o expoziţie de fotografie şi afişe în culisele platourilor de filmare.
De asemenea, am dori să facem un medalion unei mari actriţe din România, Maia Morgenstern, cunoscută publicului internaţional din filmele lui Angelopolus, Mel Gibson şi, evident, Pintilie.
Venind din lumea filmului, întâi în faţa camerei, ca actriţă, apoi în spatele ei, ca producătoare şi selecţioner pentru Cannes şi Berlin, am avut şi voi avea întotdeauna o predilecţie pentru acest domeniu. Ambiţia mea este să creăm la Berlin un festival care să devină cel mai important eveniment dedicat filmului românesc în Germania, unde valorile tradiţionale să se îmbine cu noul val, care în curând va deveni şi el o valoare tradiţională.
Legăturile pe care le am de ani de zile cu lumea filmului din Germania (am fost timp de 15 ani directoarea biroului filmului german la Paris), lunga experienţă în organizarea festivalurilor de film, partenerii excepţionali şi locaţia formidabilă de pe Insula muzeelor din Berlin mă fac extrem de încrezătoare în succesul celei de a doua ediţii a festivalului de film românesc de la Berlin. Rămâne să avem şi producţii noi, de calitate, dar cunoscând potenţialul din România, sunt, de asemenea, optimistă."
Pentru a vizualiua intreg articolul:
www.jurnalul.ro/film/cristina-hoffman-filmul-romanesc-a-devenit-mai-cunoscut-dupa-ce-cristi-puiu-a-luat-ursul-de-aur-pentru-scurtmetrajul-un-cartus-de-kent-si-un-pachet-de-cafea-in-2004-598260.htm
