Luni, 3 octombrie, ora 19:00
Biblioteca Naţională a Spaniei (Pº de Recoletos 20-22)
Intrarea liberă
În franceză cu traducere simultană în spaniolă.
Conferinţa susţinută de istoricul Stefan Lemny, profesor, doctor în istorie şi expert al Bibliotecii Naţionale a Franţei, va avea ca obiect secolul XVIII românesc, cu o atenţie specială acordată familiei Cantemireştilor. Dintre aceştia, Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei la începutul secolului XVIII, reprezintă o figură fondatoare a culturii româneşti, un pionier în literatură, filozofie, muzicologie, istoriografie, muzică şi muzicologie.
Stefan Lemny este doctor în istorie al Universităţilor „Al. Ioan Cuza" (Iaşi, România) şi al Ecole des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris, France). Lucrează în prezent la Biblioteca Naţională a Franţei ca responsabil al colecţiilor de istorie. Este specializat în istoria culturală a secolului al XVIII-lea şi este autorul multor studii în această zonă, dintre care se remarcă volumele (publicate în Franţa şi în România: „Sensibilitate si istorie în secolul XVIII românesc" (București, 1990), „Jean-Louis Carra, parcours d'un révolutionnaire" (Paris, 2000), „Întâlniri cu istoria. Teme si figuri din spațiul românesc"/„Encuentros con historia. Temas y figuras del espacio rumano" (Iași, 2003), „Les Cantemir. L'aventure européenne d'une famille princière" (Paris, 2009).
Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost domnitor al Moldovei pentru puţin timp (1683, 1710-1711), între două lungi exiluri, în Imperiul otoman şi în Rusia lui Petru cel Mare. Este prima mare personalitate enciclopedică a culturii române şi una dintre primele figuri importante din Europa orientală cunoscute în lumea savanţilor europeni. Prestigiul îl datorează lucrării „Istoria Imperiului Otoman", lucrare apreciată între alţii de Voltaire. În cadrul culturii române, lucrările lui Dimitrie Cantemir au anunţat zorii modernităţii în diferite zone: literatură, istoriografie, filosofie etc. Dimitrie Cantemir s-a remarcat şi în compoziţia muzicală, în interpretarea şi teoria muzicii otomane, recent resuscitată de interpretările lui Jordi Savall.
Proiect realizat cu ocazia participării României ca Ţară invitată la Târgul Internaţional de Carte LIBER 2011 şi integrat în cadrul evenimentelor organizate sub sloganul „2011. Anul literaturii române în Spania".
