În data de 16 august 2018, pe site-ul Radio China Internațional în limba română a fost publicat un articol despre o expoziție realizată de tineri artiști români și chinezi în districtul artistic 798 din Beijing.
În cele ce urmează afișăm conținutul articolului:
„Un grup de artişti români şi chinezi au organizat o expoziţie comună în Galeria de Artă C5 din districtul artiştilor 798 din Beijing, transformând un spaţiu neconvenţional într-unul cu jocuri distractive prin exprimări artistice profunde. În frumoasa şi interesanta călătorie artistică am fost însoţite de Antonina Dragne-Ciuceanu, Referent Principal Relaţii la Institutul Cultural Român de la Beijing, care ne-a introdus în atmosfera evenimentului. "Ne aflăm în Galeria de Artă C5 din districtul artiştilor 798, o zonă foarte cunoscută din Beijing care este vizitată de persoane interesate de artă. Suntem aici, în această galerie, cu ocazia organizării unui eveniment foarte frumos, o prietenie în artă dintre România şi China, eveniment organizat de Institutul Cultural Român de la Beijng în parteneriat cu Galeria de Artă Sandwich din Bucureşti şi această galerie de artă din Beijing, Galeria de Artă C5. Suntem aici, acum, într-un spaţiu neconvenţional total, într-un mic magazinaş aş putea spune, cu produse româneşti.
Da, acest eveniment pe care l-am organizat împreună a cuprins mai multe activităţi, printre care prezentări, work-shopuri, ateliere, schimburi culturale, şi nu numai, cât şi culinare. A fost un moment atât de interesant în care artiştii români şi artiştii chinezi au pregătit fiecare câteva gustări pe care, pe de-o parte, românii au plăcerea să le mănânce acasă, în România, iar aici, chinezii, mâncărurile lor favorite. Să vorbim un pic şi despre lucrări. Ele au fost confecţionate, realizate în această galerie. Fiind de dimensiuni mai mari n-au fost transportate, iar prietenii artişti chinezi au venit şi le-au pus la dispoziţie totul artiştilor români. Expoziţia a cuprins nu numai lucrările artiştilor români, cât şi lucrările artiştilor chinezi."
Antonina Dragne-Ciuceanu ne-a făcut şi o scurtă prezentare a lucrărilor artiştilor români. "Printre lucrările artiştilor români avem o lucrare realizată de pictorul Alexandru Niculescu şi de sculptorul Cristian Răduţă, este vorba de o platformă în formă de fluture care exprimă vulnerabilitatea artistică. O lucrare interesantă este coteţul găinilor realizat de artistul Dan Vezentan, iar o altă lucrare care este favorita mea, ca să zic, aşa, este colţul roz, care e aşa un hamac, dar nu este un hamac normal orizontal, ci poziţionat vertical, din pânză elastică prinsă de sus şi de jos, în care dacă te aşezi cu spatele este ca un suport şi cred că exprimă încrederea în sine. Nu oricine ar vrea să stea cu spatele fără să ştie ce se întâmplă. Artiştii români, Alexandru Niculescu, Cristian Răduţă, Daniela Pălimariu, cu acest colţ roz, Dan Vezentan, cel cu coteţul de găini, şi împreună cu Silviu Lixandru, care este curatorul acestei expoziţii, ei sunt co-fondatori ai spațiului Sandwich din București, este cel mai mic spaţiu expoziţional şi neconvenţional din România. Ei s-au împrietenit, au stat câteva zile bune alături de prietenii artişti chinezi, au stat, au mâncat, au vorbit despre artă, despre părerile lor, au avut un schimb de idei, s-au împrietenit foarte bine şi de-acum încolo prietenia aceasta, cu siguranţă, va continua şi, data viitoare, artiştii chinezi vor fi invitaţi de artiştii români în România."
Aşadar, grupul de artiști români a fost format din Alexandru Niculescu, Daniela Pălimariu, Cristian Răduță, Dan Vezentan, Silviu Lixandru, co-fondatori ai spațiului Sandwich din București. Iar participanții din China au fost coordonatorii Galeriei C5 Art din Beijing și artiștii Lin Aojie, Ye Funa, Gao Jiafeng, Ma Jiafeng, Li Jung, Song Kun, Huang Lan, Casual Locations, Pan Lin, Wen Ling şi Zhang Miao. Chang Qing, gazda noastră, ne dă câteva amănunte despre cum au decurs pregătirile pentru expoziţia comună. "Timp de aproape o lună, trecând peste dificultățile comunicării de la distanță, alături de artiștii români, noi am stabilit toate detaliile legate de expoziție. Multe idei au apărut în timpul comunicării noastre, cum ar fi acest magazin din care nu lipsesc semințele de floarea soarelui și jocurile distractive. Am acordat o atenție deosebită experiențelor vizitatorilor. Ne-am dorit ca vizitatorii să participe la jocul nostru, să înțeleagă exponatele prin propriile lor experiențe. Pe parcursul a cinci zile, am organizat opt activități, inclusiv schimburi între artiștii români și chinezi şi vizite ale artiștilor români în locurile şi obiectivele turistice care i-au interesat. Putem spune că a fost o perioadă de aprofundare a înțelegerii şi cunoaşterii reciproce. La finalul fiecărei activităţi, toți participanții şi-au imaginat că aceasta este doar un început, așteptând-o cu emoţie pe următoarea. Artiștii români sunt foarte drăguți și au mult umor. Ei sunt foarte activi. Imediat după ce au ajuns la Beijing, ignorând oboseala drumului lung și diferenţa de fus orar, au venit direct aici, la sala de expoziții, și au început să lucreze. Ne dorim ca prin organizarea de astfel de activități să creăm o platformă de schimburi culturale şi artistice."
Apoi, am intrat şi noi în jocul artistic, descoperind lucrările şi încercând să descifrăm mesajele pe care le transmit. Alina îmi spune că îi place foarte mult micul magazin amenajat în galeria de artă, pentru că îi aminteşte de farmecul copilăriei. Şi, aşa cum afirmă artista Da Gua, acesta scoate în evidenţă o parte similară a copiilor chinezi şi români."Inițiativa noastră este să povestim, prin mijloace artistice, despre alimente obișnuite şi am creat aici Magazinul Bazat pe Încredere, având la bază un concept convențional al chinezilor, care spune aşa – vindem în funcţie de greutate. Adică, indiferent ce cumpără o persoană, produsul va fi vândut în funcţie de greutatea acestuia. Puteţi observa că în magazinul nostru, aproximativ o jumătate din mărfuri sunt din România, acestea fiind aduse chiar de artiștii români. I-am rugat pe artiști să adune gustările cele mai obișnuite acolo, cele pe care le-au mâncat în copilărie, şi să le aducă aici. Eram foarte curioasă, iar când le-am văzut, acestea mi-au trezit multe amintiri frumoase. De la artiștii români am aflat că și copiii din România au obiceiul să aducă o serie de gustări la școală şi să le mănânce în pauze, cum ar fi biscuiți, bomboane sau cornuri. Și în China, copiii fac acelaşi lucru. În consecinţă, avem aceleași amintiri din copilărie despre gustările noastre preferate. Mai mult, din discuțiile cu artiștii români am descoperit că și românilor le plac semințele de floarea soarelui. Şi chinezilor la fel. Artiștii ne-au adus semințe de floarea soarelui de la ei, de-acasă, şi am organizat aici o competiție de ronțăit semințe între chinezi și români. Toate acestea ne-au lăsat, atât mie, cât și vizitatorilor expoziției, amintiri deosebite. Gustul semințelor nu diferă prea mult. Doar că cele din România au un gust unic, pe când cele din China au gusturi diverse. De aceea, noi am oferit aceste semințe artiştilor români, ca şi cadouri simbolice, pentru ca ei să simtă obiceiul culinar al chinezilor."
Pe mine m-a fascinat lucrarea intitulată Colţul de Sprijin, realizată de artista Daniela Pălimariu dintr-o pânză elastică de culoare roz, fixată de perete, dar și de podea, la un anumit unghi, astfel încât să devină un suport de susținere confortabil, însă nu atât de jos încât să te invite la somn. Acest colţ diferă faţă de un hamac prin faptul că utilizatorul trebuie să rămână sprijinit de podea, însă oferă un suport binevenit pentru momentele în care statul în picioare devine obositor. Folosirea acestuia este și un fel de exercițiu de încredere, pentru că momentul în care te laşi în el este cel mai dificil, dar și cel mai important. Este interesant, însă, şi Cotețul găinilor, în care artistul Dan Vezentan foloseşte un material interzis în normele de construcţie a acestor spații: oglinda. Scărițele de acces pentru găini se multiplică într-un caleidoscop ce amintește de scările lui Escher, iar neoane cu lumină albă și roșie alternează pentru a controla cât mai eficient randamentul vietăților care au curaj să viețuiască aici.
Lucrările artiştilor români sunt completate armonios, în expoziţie, de cele ale artiştilor chinezi. Iată se spune Yuan Xiaoguang - "Am studiat proiectul expoziției şi am observat că dintre exponate lipsesc lucrări de desen. De aceea, am decis să realizez aceste două desene mici, cu figuri animate, atârnate pe stâlpi din sala de expoziții, un fel de tehnică simbolică ce manifestă relaţia dintre artiştii români şi chinezi. Dintre lucrările artiștilor, îmi plac foarte mult două. Una este cotețul de găini, alta este scheletul de iepure. Cotețul mi-a transmis sentimente ciudate. Din punctul meu de vedere, acesta este un schelet brut, în interiorul căruia a fost amplasată o lumină roșie. Adică, un aspect exterior ascunde o forță puternică, creatoare. Această forță ascunsă într-un înveliș simplu și brut m-a șocat. Este o forță deosebită. Poate că aceasta are legătură cu istoria României. M-a mirat foarte mult această expresie artistică. Cred că și artiștii chinezi ar trebui să aibă astfel de lucrări. Este o dorință a mea. Tocmai de aceea îmi place şi lucrarea cu scheletul de iepure. Poate că inițiativa a fost un impromptu, o improvizaţie. Artistul a văzut, probabil, acel iepure verde mare postat în faţa galeriei de artă şi apoi a creat numai un schelet de iepure, fără piele şi carne. Pielea iepurelui de afară este vulgară, iar artistul român a aruncat-o. A lăsat numai un schelet simplu, brut. Această lucrare seamănă, dintr-un punct de vedere, cu cotețul pentru găini şi îmi place foarte mult. A fost interesantă colaborarea cu artiștii români. În contextul în care vorbim de două societăți, de două culturi diferite, lucrările artiştilor români şi chinezi au fost expuse împreună. Sunt lucrări care transmit o puternică forță creatoare ascunsă sub exprimările convenționale. Sub diferite manifestări, simple sau brute, se găsește această energie puternică."
Alexandru Niculescu şi Cristian Răduță au construit un „atelier de artist" care are ca suport o platformă în formă de fluture. Instalația transmite ca mesaj fragilitatea și vulnerabilitatea practicii artistice, în special cea de atelier, și este o referință directă la experiența personală a celor doi. Colaborarea este și un rezultat al faptului că cei doi, activând în principal, primul în pictură, al doilea în sculptură, lucrează în ateliere adiacente și au constant schimburi de idei și perspective, în special în ceea ce privește bi-/tri-dimensionalitatea.Partea fascinantă a acestei expoziţii este modul în care aceasta a fost transformată într-un spaţiu cu jocuri distractive. Artistul chinez Tan Yingjie ne spune ce se ascunde în spatele acestei idei care îmbie orice vizitator nu doar la introspecţie, ci şi la joacă.
"Ideea mea este, de fapt, să mă joc cu lucrările altor artiști. În fiecare zi am scris câte un proiect despre lucrările lor. În final, am ales șase dintre acestea şi le-am transpus în șase jocuri distractive. Priviţi acel magazin, acel fluture, acele colțuri din sală. Le-am combinat pe toate într-un joc distractiv. Eu cred că trebuie să tratăm lucrurile în viaţă ca pe un joc. De exemplu, să transformăm o situație grea în ceva optimist. Am scris instrucțiuni pentru fiecare joc distractiv. Mai mult, le-am clasificat în joc strategic, aventură, experiență, puzzle şi sportiv. Din punctul meu de vedere, această sală de expoziții seamănă cu spațiul văzut sub un pod suspendat din oraș. Aşa am iniţiat aceste jocuri. Am făcut şi un zar care are șase feţe. Fiecare faţă reflectă unul din jocurile distractive din această sală. Mai exact, am încercat să transform lucrarea artistică într-un joc distractiv, pentru a avea şi o altă viziune a acesteia.
Putem spune că în momentul în care am intrat în această sală, am intrat de fapt într-un spațiu de distracție, unde fiecare dintre noi alege jocul care-l interesează.
Da, exact!
Ați lucrat câteva zile alături de artiștii români. Ce impresii v-au lăsat ei?
Mi-a lăsat o impresie deosebită cotețul pentru găini. Cred că e foarte interesant. Artiștii români au grijă de calitatea vieții găinilor. Pot spune că este un coteț cu condiţii de lux. Am simţit că artiștii români sunt foarte sinceri. Eu nu vorbesc limba engleză, de aceea, am discutat puțin cu ei. Dar am simţit capacitatea şi voinţa lor de a acţiona. Eu sunt sculptor. Modul lor de muncă este la fel cu al meu. Adică le place să facă lucrurile cu propriile lor mâini, cu unelte convenționale. Îmi place acest mod.
Mai doriţi să colaboraţi cu artiștii români?
Desigur. Dacă ei vor, eu îmi doresc să colaborez cu ei. Este foarte interesant."
Spaţiul expozițional și instalațiile expuse în Galeria de Artă C5 din districtul artiştilor 798 din Beijing au fost, aşadar, suportul interacțiunii dintre artiști și public, dintre vizitatorii provenind din diverse medii socio-culturale și de vârste diferite, dintre organizatorii chinezi și artiștii români, dar şi motivul continuării acestei frumoase colaborări. (Nina F. Gherman, Traducere şi fotografii Li Xin)”
Articolul poate fi citit la următorul link: http://romanian.cri.cn/221/2018/08/16/1s191255.htm