Free-online-poker

Jean-Jacques Rousseau - Visările unui hoinar singuratic, 2006, 108 p.

Rousseau, pentru noi, cei de azi, care-l citim prin grila unui eu descentrat şi fragmentat - căci în aceasta constă noutatea acestei proze - este, prin excelenţă, străinul, dar într-un sens total, cel al eului mereu străin în raport cu el însuşi şi care se descoperă

Virgil Nemoianu - Străin prin Europa - Note de călătorie 1983-1992, 2006, 232 p.

Notele de jurnal ale scriitorului european de origine, american prin opţiune Virgil Nemoianu, reputat profesor universitar pe plan internaţional, membru al Academiei Europene de Artă şi Ştiinţe, invită cititorul la o călătorie imaginară prin Europa, oferindu-i

Emil Ivănescu - Artistul şi moartea, 2006, 370 p.

Volumul cuprinde o parte din scrierile lui Emil Ivănescu: două piese de teatru, Dialogii psihopatului, Artistul şi moartea; Jurnalul; Note dintr-un carnet, un alt jurnal, intim, şi unul scris în limba franceză, câteva proze şi corespondenţa, totul ordonat pe genuri

Paul Willems - Acvalonia, 2006, 72 p.

Paul Willems (1912-1997) a fost unul dintre ultimii mari scriitori flamanzi care au ales limba franceză. Este autorul mai multor romane şi al al unei foarte importante opere dramatice, începute în 1948, care i-au adus recunoaşterea internaţională. Universul lui, impregnat

Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob, Speranţa Rădulescu - Din răsputeri. Glasuri şi cetere din Ţara Oaşului, 2006

Cartea este consacrată muzicii unei mici populaţii din nordul României: o muzică derutantă pentru auzul occidental, executată cu o vioară ţipătoare sau cântată în forţă în registrul supra-acut, cu o structură motivică şi o formă nedeterminată care l-a

Victor Hugo - Balade şi alte poezii, 2006, 116 p.

Preambul, traducere şi glose de Şerban Foarţă. Imaginea unui Victor Hugo mult prea retoric şi pletoric, prea-inspirat (şi, pe alocuri expirat), e dezminţită, ca aici, de scrierile lui minore, în care ceea ce primează este savoarea şi umorul, umor grotesc şi/sau

Pompiliu Eliade - Influenţa franceză asupra spiritului public în România. Originile. Studiu asupra stării societăţii româneşti în vremea domniilor fanariote. 2006, 384 p.

Pompiliu Eliade (1869-1914) este un cunoscut istoric literar, istoric al mentalităţilor, profesor de limba şi literatura franceză la Facultatea de Litere din Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române. Volumul reprezintă lucrarea (revizuită) cu care

Dan Sluşanschi (coordonator) - Dimitrie Cantemir. Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, vol.1 - Ediţie critică bilingvă (latină-română), 2006, 452 p.

Principele Dimitrie Cantemir (1673-1723), cunoscut Europei întregi pentru erudiţia sa, odată ales membru al Academiei din Berlin (1714) a primit din partea acestui înalt forum rugămintea să le înfăţişeze Apusenilor atât stările de lucru din Imperiul Otoman, cât

Nicolae Manolescu - Teme franceze, 2006, 248 p.

Antologie, prefaţă, note asupra ediţiei de Cristina Chevereşan. Produs al orelor de relaxare activă a unui spirit întodeauna alert la semnalele inteligente şi sensibile emise de spaţiul cultural, volumul de faţă spune în acelaşi timp şi povestea unei mari

Adrian Majuru - Familia Minovici. Univers spiritual, 2005, 270 p.

Volumul de fata urmareste sa recastige interesul publicului pentru istoria unei celebre familii bucurestene, ai carei membri s-au distins prin eforturi constante depuse in favoarea modernizarii institutionale a unei tari tinere. Din mostenirea culturala a familiei Minovici

Sorin Dumitrescu - Iconostasul român de la Scala Coeli, 2005

La conceperea iconostasului de la Biserica Sfântul Ioan Cassian/Scala Coeli ne-am oprit fara sa ezitam la severitatea si profilul economic proprii ipostaze clasice de iconostas, ca suport simplu, pronuntat functional, cu lemnul aproape nedecorat. Motivatia acestei formule

Carmen Burcea - Diplomatie culturală. Prezente româneşti în Italia interbelică, 2005

Prezentul studiu (. . . ) constituie o secvenţă dintr-un proiect mai amplu şi tratează diplomatia culturala italo-româna, în cadrul careia învaţarea reciprocă a limbii constituie un capitol important. Atenţia e focalizată pe perioada interbelică care marchează