Expoziția „ARCHI-FEMMES. Arhitectura feminină în România secolului XX“ la Strasbourg

Expoziția „ARCHI-FEMMES. Arhitectura feminină în România secolului XX“, un omagiu adus femeilor care au marcat istoria arhitecturii românești, poate fi văzută la Strasbourg, în perioada 18 noiembrie – 9 decembrie 2025, după ce a fost găzduită de ICR Paris, în perioada 13 noiembrie 2024 – 16 ianuarie 2025, și de Universitatea Sorbonne Nouvelle, în perioada 10-14 martie 2025. 

Vernisajul va avea loc la Școala Națională Superioară de Arhitectură din Strasbourg/École Nationale Supérieure d'Architecture de Strasbourg ENSAS - La Fabrique, Hall, în data de 25 noiembrie, ora 17:30, în prezența Ileanei Tureanu, arhitectă și comisar al expoziției, Élisei Koering, istoric al arhitecturii, Adrian-Cosmin Vierița, consul general al României la Strasbourg, și Andreei Grigorovschi, arhitect-urbanist și coordonatoare a proiectului.

Evenimentul de la Strasbourg este organizat Uniunea Arhitecților din România și Maison européenne de l’architecture – Rhin supérieur, Institutul Cultural Român de la Paris numărându-se printre parteneri, alături de Consulatul General al României la Strasbourg. 

Expoziția „ARCHI-FEMMES“ celebrează femeile care au marcat istoria arhitecturii românești, printr-o galerie de portrete și ilustrații ale operelor lor. Expoziția evidențiază parcursurile lor îndrăznețe într-un domeniu mult timp dominat de bărbați și aduce un omagiu rolului mecenatului feminin, în special celui al Reginei Maria a României, în dezvoltarea arhitecturii moderne. De la influențele clasice la Art déco, de la modernism la postmodernism, expoziția reconstituie peste un secol de creație, angajament și inovație.

Astăzi, România numără peste 5.000 de femei arhitect, reprezentând aproape 49 % dintre profesioniștii din domeniu. Această istorie începe în 1919 cu Virginia Andreescu-Haret, prima femeie din țară care a deținut o diplomă în arhitectură, urmată de figuri emblematice precum Henrietta Delavrancea-Gibory, o personalitate marcantă a modernismului. Mai târziu, Ioana Grigorescu și Rodica Mănciulescu s-au remarcat prin angajamentul lor pentru conservarea patrimoniului, în timp ce Margarita Brender i Rubira, Solange d’Herbez de la Tour și Sanda Hânciu Popa au adus o contribuție esențială arhitecturii postmoderne românești. Regina Maria a României ocupă un loc aparte în acest parcurs: pasionată de arhitectură, ea a contribuit semnificativ la înflorirea peisajului arhitectural românesc în perioada interbelică.