OPERA NAŢIONALĂ BUCUREŞTI
În 1924, la trei ani de la instituţionalizarea Operei Române (fosta denumire a Operei Naţionale Bucureşti), Anton Romanovski se stabileşte în România, punând bazele primei companii de balet. De origine poloneză, fostul prim-solist dansase alături de Vaslav Nijinsky, Anna Pavlova, Tamara Karsavina şi Mathilda Kshesinskaia. Primele spectacole de balet pe care le pune în scena sunt puternic influenţate de stilul marelui coregraf Mihail Fokin.
În 1929, Vera Carally, absolventă a Şcolii Imperiale de Balet din Moscova, fostă prim-solistă a Teatrului Bolşoi şi membră a companiei „Baletele Ruse”, condusă de Serghei Diaghilev, preia conducerea companiei. Ea montează în 1932 „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski, după coregrafia originală, cu o distribuţie alcatuită în întregime din dansatori români. În acelaşi an sunt prezentate în premieră mai multe balete românesti: „La Piaţă” de Mihail Jora, “Taina” de Mihai Andricu, „Nunta în Carpaţi” de Paul Constantinescu.
Prima maestră de balet a companiei bucureştene a fost Floria Capsali, a cărei activitate a început din anul 1938. Ea reorganizează trupa de balet, mărind-o, promovează tinerii interpreţi în rolurile principale şi formează o generaţie de asistenţi de care se ocupă îndeaproape. În lucrari ca „Demoazela Măriuţa” de Mihail Jora , “Priculiciul” de Zeno Vancea sau “Carnavalul” de Robert Schumann, ea creează un autentic amestec între folclor şi dansul cult.
După cel de-al doilea război mondial, sunt invitaţi maeştri de balet şi coregrafi ruşi: Seda Vasilieva (“Fântâna din Baccisarai” de Boris Asafiev), Ivan Kurilor (“Macul roşu” de Reinhold Glier) şi Igor Smirnov (“Călăreţul de aramă” de Reinhold Glier).
Începând din 1953, după inaugurarea actualei clădiri a Operei Naţionale Bucureşti, repertoriul se îmbogăţeşte cu divertismente de balet şi miniaturi coregrafice care însumează aproximativ 50 de lucrări create în stiluri diferite, de la academic la neoclasic şi modern: “Rapsodia română” de George Enescu, “Preludiu la după-amiaza unui faun” de Claude Debussy, “Rapsodia albastră” de George Gershwin, “Şeherazada” de Nicolai Rimski Korsakov etc.
În 1957, Oleg Danovski reia “Lacul lebedelor”, Tilde Urseanu creează “Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski, iar Vasile Marcu pune în scenă “Giselle” de Adolphe Charles Adam, “Frumoasa din pădurea adormită” de P.I. Ceaikovski şi “Romeo şi Julieta” de Serghei Prokofiev. Printre coregrafiile originale se numară “Concertul în fa” de George Gershwin şi “Simfonia fantastică” de Hector Berlioz în coregrafia lui Oleg Danovski, “Tricornul” de Manuel De Falla şi “Şeherazada” de N. Rimski-Korsakov în coregrafia lui Vasile Marcu, “Bolero” de Maurice Ravel, “Petruşka” de Igor Stravinski, “Mica serenadă” de Wolfgang Amadeus Mozart şi “Simfonia neterminată” de Franz Schubert în coregrafia Tildei Urseanu. În acelasi timp, repertoriul companiei de balet propune lucrări româneşti ca “Haiducii” de Hilda Jerea, în coregrafia lui Vasile Marcu, “Călin” de Alfred Mendelssohn, în coregrafia Tildei Urseanu, “Prinţ şi cerşetor” de Laurenţiu Profeta, “Nastasia” de Cornel Trăilescu, în coregrafia lui Oleg Danovski.
Prim-solişti ai companiei, datorită interpretării lor artistice de excepţie, apreciată nu doar cu ocazia participării lor la concursurile internaţionale de balet sau la festivalurile de gen, ci şi cu prilejul nenumăratelor turnee pe care le efectuează o lungă perioadă de timp, primesc recunoaşterea internaţională care îi îndreptăţeste la un loc în galeria marilor stele ale baletului: Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Sergiu Ştefanschi, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Elena Dacian, Gheorghe Cotovelea, Marinel Ştefănescu, Petre Ciortea, Ioan Tugearu, Rodica Simion.
Începând din 1965, după turneul susţinut la Paris cu spectacolul lui Stere Popescu, “Ciocanul fără stăpân” de Pierre Boulez, mulţi balerini aleg să-şi continue cariera în străinătate, predând ca maeştri de balet sau pedagogi: Magdalena Popa, Sergiu Ştefanschi (Canada), Marinel Ştefănescu, Ştefan Bănică, George Bodnarciuc (Italia), Pavel Rotaru, Marin Boeru (SUA), Aurora Rotaru (Suedia), Cristina Hamel, Rodica Simion (Germania), Gelu Barbu (Spania), Gigi Căciuleanu, Ruxandra Racovitza (Franţa).
De-a lungul anilor, personalităţi consacrate ale scenei internaţionale au interpretat spectacole de neuitat pe scena ONB: Vladimir Vasiliev, Ekaterina Maximmova, Mihail Barîşnikov, Maina Gielgud, Elisabeth Platel, Jean Guizerix, Willfried Piollet, Margot Fonteyn, Birgit Culberg, Mats Ek, Andrian Fadeev, Anton Bogov, Giuseppe Picone, Alina Cojocaru, Johan Kobborg. De asemenea, publicul fidel reprezentaţiilor de balet ale ONB a avut ocazia să aplaude cu admiraţie trupele teatrelor: Teatrul din Kirov, Teatrul Balşoi din Moscova, Royal English Ballet din Londra, Baletul Cubanez din Havana, Hamburg Ballet, Miami Atlanta Ballet din SUA, Culberg Ballet din Suedia, Opera din Atena, Komische Oper din Berlin, dar şi companiile de dans contemporan conduse de Gigi Căciuleanu, Karine Saporta, Joseph Nadj şi Nederlands Dans Theatre.
După 1990, sub conducerea artistică a lui Ioan Tugearu (1990-1993), a Ilenei Iliescu (1993-2001), a lui Mihai Babuşka (2001-2008), a lui Gheorghe Iancu (2008-2009), a Simonei Şomacescu (2009 - 2011) repertoriul companiei de balet cuprinde titluri ca: “Romeo şi Julieta” de Serghei Prokofiev, “Cocoşatul de la Nôtre Dame” (colaj muzical), “Anna Karenina” de P. I. Ceaikovski, în coregrafia lui Ioan Tugearu, “Frumoasa din pădurea adormită” de P. I. Ceaikovski, „Carmina Burana” de Carl Orff, “Spărgătorul de nuci” de P. I. Ceaikovski, “Roşu şi Negru” de Livia Teodorescu - Ciocănea, în coregrafia Alexei Mezincescu, “Daphnis şi Chloé” de Maurice Ravel în coregrafia lui Gelu Barbu, “Cenuşăreasa” în coregrafia lui Mihai Babuşka, “Baiadera” de Ludwig Minkus, “Corsarul” de Adolphe Charles Adam după coregrafia lui Marius Petipa, “Simfonia fantastică” de Hector Berlioz în coregrafia lui Gigi Căciuleanu, “Lacul lebedelor” de P.I. Ceaikovski şi “Femei” (colaj muzical) în coregrafia lui Gheorghe Iancu.
Sub conducerea artistică a Simonei Şomacescu (2009-2011) compania de balet a ONB a prezentat in Premieră Naţională spectacolele: "Vals Fantezie", "Serenada" în coregrafia lui George Balanchine, "Tango. Radio and Juliet", în coregrafia lui Edward Clug şi "Falling Angels", în coregrafia lui Jiří Kylián.
Începând din 2011, Compania de Balet a Operei Naţionale Bucureşti este manageriată artistic de prim-balerinul Alin Gheorghiu.
Sursa: http://onb.operanb.ro/ro/balet/istoric-balet
